x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

5 august 2008

0
05 Aug 2008 - 00:00

Este a 5-a zi a Postului Adormirii Maicii Domnului ● Au mai ramas 9 zile
Este ziua 218 a anului ● Au mai ramas 148 de zile



Este a 5-a zi a Postului Adormirii Maicii Domnului ● Au mai rămas 9 zile
Este ziua 218 a anului ● Au mai rămas 148 de zile

Soarele
Răsare la 6:07 ● Apune la 20:35


Luna
Răsare la 10:41 ● Apune la 22:14

● Primul pătrar (Luna în creştere) 8 august ● Lună plină 17 august ● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 24 august ● Lună nouă 30 august

Sărbătoare creştină

Sfîntul Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ s-a născut în satul Crăiniceni, într-o familie de ţărani credincioşi, primind numele de Ilie. Tînărul Ilie a intrat ca vieţuitor în obştea Mănăstirii Neamţ iar apoi a fost primit în monahism. După obicei, numele îi va fi schimbat în Ioan. A fost hirotonit preot în Biserica Sfîntului Mormînt. Se retrage într-o peşteră numită Chilia Sfînta Ana (în pustiul Hozeva), unde va rămîne pînă la sfîrşitul vieţii,la 5 august 1960. După 20 de ani, trupul său a fost găsit neputrezit, iar moaştele i-au fost aşezate în biserica Mănăstirii "Sfîntul Gheorghe Hozevitul". A fost canonizat la 20 iunie 1992.

● Calendar creştin-ortodox: Înainteprăznuirea Schimbării la Faţă a Domnului; Sf. Cuviosul Ioan Iacob de la Neamţ

● Calendar romano-catolic: Sfinţirea Bazilicii "Sf. Maria cea Mare"

● Calendar greco-catolic: Preserbarea Schimbării la Faţă; Sf. Eusigniu, mucenic

S-a întîmplat azi

În România
● 1424 – Prima menţiune documentară a vămii de la Calafat; prin acest punct se realiza o parte din comerţul Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică;
● 1746 – Constantin Mavrocordat desfiinţează în fapt "rumânia" (dependenţa personală); şerbii sînt eliberaţi numai în ceea ce priveşte persoana, pămîntul rămînînd în stăpînirea boierilor şi mănăstirilor;
●1973 – Începe vizita oficială în România a secretarului general al ONU, Kurt Waldheim. Cu acest prilej, are loc festivitatea atribuirii numelui de Piaţa Naţiunilor Unite Pieţei Operetei din Bucureşti;
● 1975 – Inaugurarea aeroportului de la Satu Mare;
● 1997 – Se semnează, la Constanţa, documentele Acordului de împrumut cu BERD, pentru reabilitarea infrastructurii reţelelor de apă potabilă în municipiile Constanţa, Arad, Bacău, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Cluj-Napoca, Focşani, Oradea şi Tîrgovişte.

În lume
● 1100 – Încoronarea lui Henry I al Angliei la Westminster Abbey.

Născuţi la 5 august
● 1903 – Principele Nicolae de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea fiu al Regelui Ferdinand şi al Reginei Maria (m. 1978);
● 1922 – Marin Preda, prozator (m. 1980).

Credinţe populare, tradiţii, semne

În calendarul popular, reprezentările mitice tinere apar grupate între echinocţiul de primăvară şi solstiţiul de vară (Sînzienele, Drăgaicele, Floriile, Lăzăriţele, Ielele), iar zeiţele-mamă între solstiţiul de vară şi echinocţiul de toamnă. Aceste mame, maici, mume ale Panteonului românesc au numeroase analogii cu substratul neolitic (2.500-6.500 î.Hr.). Una dintre acestea, Muma pădurii, este stăpînă peste tot ce naşte, creşte şi trăieşte în pădure. Împreună cu Moşul codrului, Omul pădurii, Fata pădurii, Surata din pădure aparţine civilizaţiei lutului şi lemnului. Este o Mumă a Mumelor care locuieşte în codri, în copaci bătrîni, în scorburi, în planta numită Muma Pădurii. Este însă o mamă tristă: geme, se jeleşte, suspină, horcăie, pentru că oamenii îi taie pruncii, copacii din pădure. Îşi cunoaşte toţi copacii (copiii) din pădure pe care îi alăptează cînd sînt mici, îi ceartă dacă sînt strîmbi, îi strigă pe nume sau pe poreclă, îi blestemă să fie tăiaţi de om sau trăsniţi de fulger cînd o supără. Ca mare zeiţă, aceasta poate fi bună sau rea. Pedepseşte tîlharii şi ajută oamenii necăjiţi, arată calea cea bună copiilor rătăciţi prin pădure. Treptat, calităţile de mamă bună s-au estompat. Astăzi este cunoscută mai mult ca reprezentare malefică, femeie bătrînă, patroană a duhurilor rele care populează în special pădurea pe timp de noapte. (Profesor Ion Ghinoiu)
Citeşte mai multe despre:   calendar,   august

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de