Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este a 9-a zi a Postului Adormirii Maicii Domnului ● Au mai rămas 5 zile
Este ziua 222 a anului ● Au mai rămas 144 de zile
Soarele
Răsare la 6:12 ● Apune la 20:29
Luna
Răsare la 15:08 ● Apune la 23:53
● Lună plină 17 august ● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 24 august
● Lună nouă 30 august ● Primul pătrar (Luna în creştere) 7 septembrie
Sărbătoare creştină
Sfîntul Apostol Matia a fost unul dintre cei 70 de Apostoli ai Domnului
Hristos. După Învierea şi Înălţarea la cer a Mîntuitorului, grupul de
cei 12 Apostoli era incomplet. Sfîntul Petru a vorbit despre
necesitatea completării grupului pentru că Iuda murise. În acest scop
s-a efectuat o tragere la sorţi dintre Iosif şi Matia. După rugăciuni,
sorţii au căzut pe Matia. Această alegere s-a întărit curînd, prin
trimiterea asupra lui a Duhului Sfînt. Sfîntul Matia a predicat în
Etiopia, unde a fost ucis de păgîni.
S-a întîmplat azi
În România
Sîmbătă, 9 august
1999 – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat organizează la
Bucureşti licitaţia unor bunuri ale soţilor Ceauşescu. Majoritatea
bunurilor sînt adjudecate pentru suma de circa patru miliarde lei:
maşinile Buick şi Dacia 1100, tablourile, tapiseriile, piesele de
mobilier, jocurile de şah.
Duminică, 10 august
1500 – Ştefan cel Mare dăruieşte Mănăstirii Putna "marea dveră a Răstignirii", broderie monumentală de înaltă valoare artistică.
În lume
Sîmbătă, 9 august
378 – Bătălia de la Adrianopol. Armata romană a fost înfrîntă de
vizigoţi pe teritoriul Turciei de azi. Împăratul Valens a murit în
luptă;
Duminică, 10 august
955 – Bătălia de la Lechfeld; Otto cel Mare, suveran peste marile
ducate germane (mai puţin Saxonia) îi înfrînge definitiv pe unguri.
Născuţi la 9 august
1896 – Jean Piaget, filozof şi sociolog, fondatorul epistemologiei genetice (m. 1980);
1963 – Whitney Houston, artistă.
Născuţi la 10 august
1929 – Tamara Buciuceanu-Botez, actriţă;
1960 – Antonio Banderas, cîntăreţ şi actor.
Credinţe populare, tradiţii, semne
Traista, simbol al omului călător, face parte şi astăzi din portul
maramureşeanului şi din obiectele rituale solicitate de unele obiceiuri
de înmormîntare. Cu cîteva zeci de ani în urmă, rar vedeai o femeie
ieşind pe poarta gospodăriei fără traista lucrată din lînă sau din păr
de capră, purtată în spate şi atîrnată pe după gît sau pe după umăr. De
altfel, elegantele genţi de damă şi servietele bărbăteşti îşi au
originea în transportul cu traista. Moţii îşi seamănă micile lor ogoare
purtînd boabele de grîu şi de porumb în traistă, iar în întreg lanţul
carpatic ciobanii nu părăsesc în zori stîna fără să-şi ia traista cu
merinde în spate. Femeia avea un motiv în plus să o folosească: mergînd
la cîmp sau după vite, căuta să aibă mîinile libere ca să mai facă
ceva: să toarcă, să împletească ciorapi sau alte piese de îmbrăcăminte,
să poarte în braţe copilul. De multe ori, sînt văzute cu şorţurile
prinse în brîu creîndu-şi un comod şi eficient mijloc de transport,
poala. Şi alte piese din portul popular românesc au căpătat funcţii
noi. Gluga cu care îşi acopereau ciobanii capul, spatele şi părţile
laterale ale corpului pe timp de ploaie se foloseşte pentru transportul
merindelor, pentru aşternut ori pentru dormit. Glugile, miţoase în
exterior pentru ca apa să se scurgă uşor pe timp de ploaie, se
fierbeau, după ce erau ţesute, într-o infuzie de plante otrăvitoare
pentru a deveni insectifuge pe toată durata purtării lor.
Profesor Ion Ghinoiu
Citește pe Antena3.ro
