In 1973 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică. Din filmografia lui fac parte: "Paraşutiştii", "Haina de piele", "Barieră pentru cocori", "Septembrie", "Nişte băieţi grozavi", "De ce are vulpea coadă" etc. Astăzi, actorul Geo Costiniu işi aniversează ziua de naştere.

"Odeon, teatrul meu de suflet"

"Joc in continuare la Teatrul Odeon, teatrul meu de suflet. Din '74 am venit la Teatrul Giuleşti, care acum se numeşte Odeon şi de atunci pană in prezent sunt pe baricade. Publicul mă poate vedea in "Marchizul de Sade", in regia lui Beatrice Rancea. Sunt un piroman in această piesă.

La mine, ucenicia este un pic mai greu de definit, pentru că am inceput să joc la televiziune pe la 8 ani. La o serbare a venit un regizor de la televiziune, m-a văzut, m-a plăcut şi "m-a luat". După care am rămas un fel de copil al televiziunii.

După ce am evoluat in televiziune, la Casa Studenţilor am avut nişte roluri foarte bune. Cam la 14-15 ani, cand jucam la Casa Studenţilor, unde evoluam pe langă studenţii la Teatru, am inceput să iau meseria de actor in serios. A urmat, bineanţeles, Institutul de Teatru, unde am făcut parte dintr-o generaţie bună, printre ultimele bune. Eram la clasa prorectorului George Dem Loghin, el era mai mult cu teoria. Cu practica şi de la care am furat meserie cat incape este regretatul Dem Rădulescu. El era conferenţiar pe vremea aceea, un om extraordinar de sufletist. Mai era şi asistenta Adriana Piteşteanu. Aceasta era formaţia de profesori. Am avut ocazia in anul III să fiu distribuit intr-un spectacol care se juca la Cassandra cu studenţii de anul IV, "Şeful sectorului suflete". L-am avut profesor pe Octavian Cotescu pentru acest spectacol. Profesorii iţi dau indicaţii preţioase, iţi pot spune lucruri folositoare, dar eu am avut marea şansă ca pe toţi aceşti profesori care "m-au avut la mană" să-i văd şi pe scenă. Dacă reuşeşti să faci un fel de medie şi s-o furi, intre ceea ce ţi se spune ca teorie şi ceea ce vezi la profesorul tău jucand pe scenă, este un lucru extraordinar.

Debutul pe o scenă profesionistă l-am avut pe scena Teatrului Bulandra, cand eram student in anul IV, in regia lui Liviu Ciulei. Am făcut apoi un an la Iaşi, unde am lucrat cu o regizoare extraordinar de talentată, care şi-a confirmat talentul de-a lungul anilor, Cătălina Buzoianu. După un an am venit la Giuleşti, unde am avut foarte multe roluri. Dintre acestea, foarte multe au avut peste 400 de reprezentaţii. Am făcut şi regie la viaţa mea, dar tot actoria m-a atras mai mult. Tot să ţin sub tălpi scandura scenei inseamnă mai mult pentru mine. Ca regizor te dai jos de pe scenă şi-l laşi pe actor să-şi facă treaba."