Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
T., reporter al Ilustraţiunii Romăne, făcea pe la 1929 un drum pănă la "Cuibul singuratec" al Reginei Maria de la Balcic. Iată adnotările sale pe marginea subiectului.
Ilustraţiunea Romănă, 4 iulie 1929
T., reporter al Ilustraţiunii Romăne, făcea pe la 1929 un drum pănă la "Cuibul singuratec" al Reginei Maria de la Balcic. Iată adnotările sale pe marginea subiectului.
Hoinărind, drumeţul insetat de frumuseţile pe care ni le-a dăruit natura, vecinic gata să cunoască un colţişor ascuns sau necunoscut, se abate, vrănd-nevrănd, spre acea parte a litoralului Mării Negre, căreia poeţii ii spun cu drept cuvănt "Coasta de argint".
Şi dacă nâa cunoscut drumul care duce spre Coasta-minune, ascultă pe acel imaginat de profesorul Vălsan pentru un tren "rapid", care ar trebui să ducă orăşanul prafului şi fumului de benzină, către soarele, florile şi nisipul Coastei de argint: "Prin somn auzi zurăitul ritmat şi ecourile bolţilor de fier ale podului de peste Dunăre. dacă ai deschide ochii, ai vedea jos, in lumina lunii, fulgerănd imensa spadă de oţel a Dunării. Iar a doua zi dimineaţa cănd simţi că mersul trenului se accelerează, dai perdeaua in lături şi priveşti coborărea de pe podişul Deliormanului in "Valea fără iarnă". Prin aburul dimineţii defilează oraşele de viligiatură, cu grădini de flori, culturi de tutun şi bumbac, cu pometuri intinse. Iată Ceatalar, scoţănd capul din sarica lui de păduri bătrăne, la o răscruce de văiâ¦
Iată Alaclise suspendat pe o terasă intre buchete aurii de floarea soarelui; iată Teke, cu minunate serpentine şi cu străvechea "turbe" musulmană, mormăntul lui Saltăc-Baba şi cu renumita miere de Teke, atăt de preţuită de sultanii Stambulului⦠Şi pretutindeni vile risipite pe malul Batovei limpede, săltănd pe stănci ca un părău de munte. In sfărşit, iată şi Ekrene, cu nume armonios, ocolind poala muntelui de hotar, cu vărful incununat de ruinele unei cetăţi daceâ¦
Iată cea mai frumoasă plajă din ţară şi marea incadrată de rama de argint a Rivierei noastre; incă vreo căţiva kilometri prin "Pădurea ca din basme" şi apuci cornişa Karamanliilor, pentru a te opri pe cheiurile Balcicului⦠Şi, drumeţul uimit de pitorescul priveliştii, poposeşte in Balcicul "Cuibului singuratec" al majestăţii Sale, impresurată cu măndre terase in amfiteatru se ridică impreionantă pentru a strejui marea şi liniştea ei adăncă⦠"Cuibul" căruia i se spune pe turceşte Tenha zuvah, adică "cuibul singurătăţii", are o făntănă cu apă rece, pe care se găsesc săpate vorbele Reginei noastre: "Pentru cei obosiţi - odihnă. Pentru cei insetaţi - apă. Pace celor cu inima grea. Nădejde celor in preajma vieţiiâ¦" "Cuibul" presărat cu plantaţii şi cu flori, scăldat in lumina soarelui de vară pare un castel din poveştile minunate ale răsăritului şi ale mării in care se resfănge, ca intrâo oglindă fermecată, fantasmagoria celor o mie şi una de nopţi⦠Apoiochiul drumeţului admiră "Caliacra" cu coloritul şi stăncile ei roşii, cărora marea li se arată misterios de adăncă, verzue şi albastră, ca şi cum smaraldele şi safirele sâau topit la un loc pentru a face bucurie zeilor - cum spunea atăt de frumos Regina Maria.
Golful - privelişte rară - este atăt de liniştit incăt ţărmurile se resfrăng in el ca intrâo oglindă. Acolo este adăpostul sigur al corăbierilor pe timp de furtună - loc de refugiu pentru sutele de corăbii⦠Dar ceeace măreşte şi mai mult ispita drumeţului este plaja de argint de la Ekrene, plajă lungă de şase kilometri, unică pe toată coasta Mării negre.
Plaja - minune se răsfaţă pe intinsul dintre mare şi "Pădurea din basme" a Batovei, impozantă şi fermecătoare, plină de pitoresc şi de colorit uluitor - cum prea puţine plaje asemănătoare se pot găsi in lume⦠In faţa unei asemenea privelişti, drumeţul poposit pe coastă, işi prelungeşte şederea, pentru a sorbi cu nesaţiu ceeace natura, mai bună şi mai iscusită de căt cel mai mare pictor, a zugrăvit din belşug...
"M-am oprit deodată pe o limbă de pămănt lăngă mare, care a trezit in mine un fior cu totul deosebit: am avut ca o simţire că locul acesta ori mă aşteptase de totdeauna pe mine, ori că eu trăisem totdeauna in aşteptarea lui. (...) Şedeam jos, privind marea scănteietoare de lumină şi ascultănd jocul talazurilor impotriva malului. O simţire de desăvărşită, de aproape copleşitoare bună stare puse stăpănire pe mine. Făceam parte din loc şi locul făcea parte din mine (...)", scria Regina Maria, soţia Regelui Ferdinand in memoriile sale.
Maria, Regină a Romăniei, Povestea vieţii mele, (1934)
Prima vizită la Balcic
Prima vizită a Reginei la Balcic a avut loc in 1914. In 1924 revine... Declarată "veteran de război", in semn de recunoştinţa pentru felul in care ingrijise răniţii pe front, Regina a venit la Balcic să-şi ia in stăpănire mica proprietate cu care fusese recompensată de ţară - o parcelă de căteva hectare, pe ţărmul mării, la jumătatea distanţei dintre staţiunea Ekrene şi Capul Caliacra. Regina recomandase: "(...) Voi, cei ce iubiţi Coasta de argint, nu distrugeţi atmosfera orientală, care este marele ei farmec".
Maria, Regină a Romăniei, Povestea vieţii mele, 1934
