Este ziua 215 a anului
Au mai ramas 150 de zile
SARBATOARE CRESTINA
|
Isachie Marturisitorul a venit la Constantinopol, pe vremea paganului Valens, care incepuse un razboi impotriva gotilor. In urma unei viziuni, Isachie il avertizeaza in doua randuri pe Valens ca va muri in razboi daca nu va fi ingaduitor cu crestinii. Prorocia se implineste intocmai. Cuviosul Dalmat a fost ostas pe vremea imparatiei lui Teodosie cel Mare. Insa, impreuna cu fiul sau, Faust, s-a retras la Manastirea Cuviosului
Isachie. S-a remarcat aici
prin implinirea sarcinilor pustnicesti. Dupa moartea lui Isachie a devenit egumen. Dalmat a fost sfintit preot. El a participat la cel de-al treilea sinod ecunemic tinut la Efes, in anul 431, in timpul imparatiei lui Teodosie cel Tanar.
|
|
|
|
PROVERBUL ZILEI
|
"Gradinarul nu cumpara flori"
|
|
|
S-A INTAMPLAT AZI
| ||
|
NASCUTI LA 3 august
|
|
CALENDAR DE POST
|
3 J Cuv. Isachie, Dalmat si Faust; Sf. Salomeea Mironosita
In ziua a treia a Postului Adormirii Maicii Domnului, "Tipicul cel mare" si "Invatatura pentru posturi" din "Ceaslovul Mare" prescriu consumarea legumelor fierte, fara untdelemn si vin. In bisericile manastiresti se citesc cele doua Paraclise ale Maicii Domnului. Ca vechime, Postul Adormirii Maicii Domnului e randuit de Biserica spre aducerea aminte de virtutile alese ale Sfintei Fecioare si de postul cu care ea insasi, dupa traditie, s-a pregatit pentru trecerea la cele vesnice. |
Credinte populare, traditii, semne
|
Personificarea celei de-a patra zi a saptamanii dedicata de romani zeului si planetei Jupiter este Joia. In credintele populare, Sf. Joi este o femeie sfanta, fecioara frumoasa care apara lumea de ploi torentiale si de grindina, o femeie binevoitoare, sora cu Duminica, Vinerea si Miercurea etc. Joia locuieste printre nori, in ceruri, in paduri netaiate si pazite de fecioare (Tutova), de unde isi manifesta puterea miraculoasa asupra holdelor, vitelor, bolilor etc. Joia era in secolul al XIX-lea respectata ca o zi de sarbatoare. In Maramures si Bucovina, zilele de joi erau interzise pentru sezatori, dar slobode pentru nunti si, in general, pentru dragoste. Obiceiurile Calendarului popular adapostite de aceasta zi sprijina ipoteza ca joia a functionat ca sarbatoare a saptamanii dedicata cultului si odihnei, functie preluata de duminica crestina. Numeroase zile de joi aveau statutul de sarbatori: Joile Verzi, Joile Oprite, Joia Iepelor etc. Sub influenta crestinismului, locul ei a fost luat de duminica, singura zi a saptamanii care poarta un nume crestin, "Dies Dominica" - Ziua Domnului. (Profesor Ion Ghinoiu)
|