Luni 5 octombrie 2009

Ziua Mondială a Educaţiei ● Este ziua 278 a anului ● Au mai rămas 87 de zile

Soarele
Răsare la 6:43 ● Apune la 19:45

Luna
Răsare la 19:44 ● Apune la 7:24
● Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 11 octombrie ● Lună nouă 18 octombrie ● Primul pătrar (Luna în creştere) 26 octombrie ● Lună plină 2 noiembrie


Sărbătoare creştină: Sf. Mc. Haritina şi Mamelta
Creştinii le pomenesc astăzi pe Sfintele Muceniţe Haritina şi Mamelta. Sfânta Haritina a trăit în timpul îm­pă­ratului Diocleţian şi al lui Domi­ţi­an. Rămasă orfană de mică, Haritina a fost luată ca slujnică în casa lui Clau­­­die, o persoană bună şi înţele­gă­toare. În cămăruţa ei chema pe cei care nu îl cunoscuseră până atunci pe Dumne­zeu şi le vorbea despre cum trebuie să vieţuiască un creştin. Aflând Domi­ţi­an că este creştină, i-a scris celui care o avea în grijă să o tri­mită la dânsul pentru cercetare. Clau­die însă nu a acceptat să o dea pe mâ­na ostaşilor. Sfânta Haritina i-a pro­mis că îl va pomeni lui Hristos. A fost prinsă în cele din urmă şi supusă la chinuri groaznice pâna şi-a găsit sfârşitul.


Credinţe populare, tradiţii, semne
Îngheţatul râurilor pe timp de iarnă a fost adesea folosit de-a lungul istoriei pentru transporturile locale. Trecerea râurilor pe podurile de gheaţă aveau însă riscuri imense, întrucât oamenii se duceau pe copcă cu sanie cu tot. Ra­re ocazii de moarte puteau fi înspăi­mântătoare ca înecul. Nimic nu ră­mâ­nea de pus, după datină, în si­criu: tru­pul neînsufleţit, pumnul de ţarină, veşmintele. Pe Dunăre, lung şi stabil drum fără pulbere al Europei, cur­geau sloiuri de gheaţă încă din luna lui noiembrie, iar iarna se prin­dea între maluri un veritabil pod de gheaţă. Pe un astfel de pod construit cu iuţeală de natură au trecut în Balcani, spre Turcia, oştile lui Mi­hai Viteazul. (Profesor Ion Ghinoiu)


Click istoric
Astăzi se împlinesc 179 de ani de la moar­tea memorialistului Dinicu Golescu. Vlăstar al uneia dintre vechile familii boiereşti din Ţara Românească, a studiat la Academia grecească din Bucureşti. A fost ispravnic, vel agă, hatman, iar, din 1821, mare logofăt al Ţării de Jos. A iniţiat prin­tre alţii, la Braşov în 1822, o societate lite­rară care depăşea sfera intereselor cultu­rale. A fost printre întemeietorii Societăţii Literare din 1827 la Bucureşti şi a subven­ţionat apariţia primei gazete în limba română editată în străinătate, Fa­mi­lia Lipschii (1827). A obţinut autorizaţia pentru apariţia, în 1829, a Curierului ro­mânesc a lui Heliade. A murit în 1830, cur­mând şirul multor iniţiative valoroase me­nite să contribuie la progresul Ţării Româneşti.


S-a întâmplat azi
În România
● 1918 - Declaraţia de independenţă a Transilvaniei, adoptată de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania în şedinţa din 29 septembrie de la Oradea, este citită în Parlamentul ungar de la Budapesta de dr Alexandru Vaida-Voievod;
● 1940 - Instituirea "comisarilor de românizare", înzestraţi cu depline puteri pe lângă întreprinderile evreieşti şi străine. Afa­cerile la care ei s-au dedat determină guvernul să desfiinţeze instituţia (18 ianuarie 1941), înlocuind-o cu un organ central: Comisia Centrală din Ministerul Economiei Naţionale.

În lume
● 1582 - Datorită implementării calendarului Gregorian, ziua de 5 octombrie nu există în acest an în Italia, Polonia, Portugalia şi Spania;
● 1864 - Calcutta este aproape în totalitate distrus de un  ciclon.

Născuţi la 5 octombrie
● 1712 - Francesco Guardi, pictor (m. 1793);
● 1902 - Zaharia Stancu, scriitor şi poet (m. 1974).