Marţi, 20 mai 2008

• Ziua internaţională a metrologiei • Este ziua 141 a anului • Au mai rămas 225 de zile

 

• Ziua internaţională a metrologiei

• Este ziua 141 a anului

• Au mai rămas 225 de zile

Soarele:

Răsare la 5:43

Apune la 20:42

Luna:

Răsare la 21:36

Apune la 5:18

Lună plină:

20 mai

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

28 mai

Lună nouă:

3 iunie

Primul pătrar(Luna în creştere):

10 iunie           

 

Sărbătoare creştină

Astăzi, creştinii aduc prăznuire Sfîntului Mucenic Talaleu, mucenicul lui Hristos. A fost crescut şi educat în învăţătura şi sfătuirea Domnului de familia sa, părinţii săi fiind şi ei creştini. Dezvoltîndu-i-se interesul faţă de cele duhovniceşti, a început să înveţe sfintele şi dumnezeieştile scripturi şi, crescînd în vîrstă, a dorit să înveţe meşteşugul doftoricesc. A deprins aceste cunoştinţe, reuşind să vindece toate bolile fără să se folosească de doctorii, şi, în acelaşi timp, îşi dădea toată silinţa să aducă la bună-credinţă pe slujitorii de idoli şi să-i facă creştini. Aflat în slujba dreptei credinţe, Sfîntul Talaleu a devenit mucenic al Domnului.

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mucenic Talaleu; Cuv. Talasie; Cuv. Marcu Pustnicul

Calendar romano-catolic

Sf. Bernardin din Siena, proroc

Calendar greco-catolic

Sf. Talaleu, mucenic

 

S-a întîmplat azi

În România

1865 – Se inaugurează la Bu­cu­reşti, din iniţiativa lui Ion Ionescu de la Brad şi a lui P.S. Aurelian, prima expoziţie naţională de produse agricole şi industriale româneşti; în acelaşi an este organizată la Iaşi o expoziţie similară;

1947 – Constantin I.C. Brătianu, preşedintele Partidului Naţional-Liberal, adresează Regelui Mihai I un memoriu, în care se ia atitudine faţă de măsurile antidemocratice promovate de Guvernul Petru Groza împotriva opoziţiei, propunînd regelui să nu mai semneze nici o lege care ar aduce modificări esenţiale în structura politică şi economică a ţării şi să facă demersuri pe lîngă cele trei mari puteri, în vederea formării unui guvern care să reprezinte voinţa şi aspiraţiile reale ale ţării;

1990 – Primele alegeri în România postcomunistă, în care se consemnează o masivă participare la vot (86,20%).

 

În lume

325 – A avut loc Primul Sinod ecumenic la Niceea, convocat de Constantin cel Mare; este combătută erezia ariană;

1521 – Are loc bătălia de la Pamplona, în timpul războiului dintre Spania şi Franţa.

Născuţi la 20 mai

1799 – Honoré de Balzac, romancier (m. 1850);

1944 – Joe Cocker, artist.

 

Click istoric

La 20 mai 1848 a avut loc Adu­narea Naţională de la Cernăuţi, con­vocată cu scopul de a hotărî asu­pra dorinţelor ţării, la care participă reprezentanţi ai tuturor stă­ri­lor sociale şi ai tuturor regiunilor bucovinene. S-a formulat un program în 12 “dorinţe”: separarea Bucovinei de Galiţia şi constitu­i­rea ei în ţara de coroană au­to­no­mă; conservarea naţionalităţii ro­mâ­ne şi crearea de şcoli na­ţi­o­nale; organizarea administraţiei ţării pe bază de autonomie provincială; întocmirea unui cadastru funciar şi înfiinţarea unui institut de cre­dit; dezrobirea ţăranilor prin desfiinţarea clăcii şi a dijmei; libertate religioasă şi egalitate confesională; desfiinţarea controlului fiscal ş.a.

Credinţe populare, tradiţii, semne

În limba română, noţiunea de moarte are două sensuri: fenomen biologic al încetării funcţiilor vitale şi personificare care ia sufletele oamenilor. Imaginea zeiţei ne­o­li­tice a regenerării, tămăduitoare de boală şi aducătoare de odihnă, a fost înlocuită de popoarele indo-europene, inclusiv de cele creştine, cu imaginea contemporană bine cunoscută. Întrucît Zeiţa Morţii din neoliticul agrar submina autoritatea divinităţilor care i-au luat locul (Zeus, Dumnezeu Tatăl, Fiul lui Dumnezeu), aceasta a fost teribil culpabilizată. Trupul neînsufleţit, scăpat de suferinţele care îi provoacă moartea, capătă, ime­diat după consumarea vieţii, o înse­ninare care contrastează cu mo­mentele anterioare agoniei. Adesea se vorbeşte despre frumuseţea şi de zîmbetul mortului. Imaginea morţii care se arată bolnavilor sub forma unei babe hîde şi urîte, numai ciolane deşirate, cu ochii duşi în fundul capului, avînd în mînă o coasă, şi pofteşte omul să bea dintr-un pahar o băutură ama­ră, apa morţii, este cu totul alta decît trebuie să fi fost ea imaginată de omul neolitic şi numită de arheologi “Doamna în Alb”. Sentimentul de frică a fost exacerbat de religiile indo-europene, inclusiv de creştinism. Din textele cîntate la înmormîntările din multe sate din Oltenia, Banat şi sudul Transilvaniei, dar atestate şi în alte zone, moartea are înfăţişare antropomorfă, prototip al com­plexului cultural indo-european, şi de pasăre de pradă, specifică neoliticului.

• Profesor Ion Ghinoiu