Miercuri, 4 iunie 2008

• Ziua internaţională a copiilor – victime ale agresiunii • Este ziua 156 a anului • Au mai rămas 210 zile

• Ziua internaţională a copiilor – victime ale agresiunii

• Este ziua 156 a anului

• Au mai rămas 210 zile

Răsare la 5:33

Apune la 20:55

Luna:

Răsare la 5:30

Apune la 22:15

Primul pătrar(Luna în creştere):

10 iunie

Lună plină:

18 iunie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):

26 iunie

Lună nouă:

3 iulie

Sărbătoare creştină

Astăzi sînt prăznuiţi Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel. În septembrie 1971 a fost descoperit în satul Niculiţel cel mai vechi şi mai bine păstrat “martyrion” creştin din Balcani. Cei patru sfinţi mucenici, ale căror nume s-au găsit scrise în criptă, împreună cu alţi 31 de martiri amintiţi în scrierile rămase au pătimit pentru Hristos prin tăierea capului, fie în timpul persecuţiei duse de împăratul

Diocleţian, fie în timpul ultimei persecuţii sîngeroase din vremea lui Licinius. Din 1971, moaştele celor patru mucenici au fost depuse la Biserica Mănăstirii Cocoş. Au fost canonizaţi de Bise­rica Ortodoxă Română în 1992.

 
Calendar creştin-ortodox

Sf. Mucenici: Zotic, Atal, Camasie şi Filip de la Niculiţel; Sf. Mitrofan, Patriarhul Constantinopolului (Odavania Praznicului Învierii)

Calendar romano-catolic

Inima Neprihănită a Mariei; Sf. Francisc Caracciolo

Calendar greco-catolic

Sf. Mitrofan

Proverbul zilei:

“Cine umblă cu gura căscată îi intră muştele în ea”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

S-a întîmplat azi

În România

1876 – Se creează, la Bucureşti, Societatea Naţională de Cruce Roşie a României, cu scopul de a contribui la apărarea sănătăţii şi a vieţii oamenilor şi la aplicarea în viaţă a principiilor rezultate din convenţiile internaţionale ale Crucii Roşii.

În lume

1915 – Danemarca modifică Constituţia, pentru a permite şi femeilor să voteze;

1920 – Se încheie, la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria. Recunoaşterea pe plan internaţional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, a Slovaciei şi Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croaţiei, Sloveniei şi părţii de vest a Banatului cu Serbia etc. (intră în vigoare la

25 iulie 1921);

1947 – A fost făcut public pla­nul Marshall de către George Marshall, senator de stat al SUA, de ajutorare a ţărilor din Europa Occidentală devastate de cel de-al doilea război mondial. Aplicarea acestuia a început de la 3 aprilie 1948, fiind în vigoare pînă în luna iulie 1951;

1970 – Tonga îşi cîştigă independenţa faţă de Marea Britanie.

Născuţi la 4 iunie

1941 – Valentin Uritescu, actor;

1975 – Angelina Jolie, actriţă.
 

Click istoric

Mîine se împlinesc 552 de ani  de la “Închinarea de la Vaslui”, marea adunare a Moldovei, cu participarea domnului Petru Aron, a Mitropolitului Teoctist şi a boie­rimii. Constatînd lipsa totală de ajutor extern, adunarea acceptă ultimatumul sultanului şi decide prestarea unui tribut anual (2.000 de ducaţi veneţieni) ca preţ al răscumpărării păcii. În urma soliilor repetate ale logofătului Mihu, Mehmed al II-lea emite un firman care pune capăt stării de război dintre cele două state şi acordă negustorilor din Cetatea Albă dreptul de a face comerţ în principalele oraşe din Imperiul Otoman. Actul este considerat primul tratat moldo-turc.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Formulele de adresare între persoanele feminine legate prin jurămînt în perioada copilăriei, în zilele de Sîntoader, Moşii de Vară şi la alte sărbători ale primăverii şi verii sînt surata, verişoara, măt­cu­ţa. Termenul corespondent pentru partea bărbătească este frate de cruce, văr. Fetele care intră în ala­iurile sacre ale Paparudei, Ca­lo­ianului, Drăgaicei, Lăzărelului se numesc surate şi îşi zic una alteia surată. În Oltenia, la moartea unei surate se efectuau la mor­mînt, înainte de închiderea gropii, diferite rituri de separare şi des­păr­ţire, iar în Bihor, suratele ră­mase în viaţă se întîlneau simbolic într-o zi a morţilor cu suratele intrate în moarte, într-un ceremonial numit Lioara sau Jocul pe morminte. Ceremonia de potolire a dorului dintre suratele plecate şi cele rămase aici s-a pierdut treptat. Aceasta este amintită de cu­noscutul joc al copiilor Dorul Mă­ri­oarelor, nume generic pentru fe­mei­le moarte, şi al surioarelor, pen­tru fetele şi femeile în viaţă. În sudul Transilvaniei şi în centrul Munteniei, suratele se numesc verişoare, iar fîrtaţii, veri.

• Profesor Ion Ghinoiu