x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Calendar PUBLICISTICĂ / Cele trei zeiţe

PUBLICISTICĂ / Cele trei zeiţe

de Roxana Vintila    |    08 Feb 2009   •   00:00
PUBLICISTICĂ / Cele trei zeiţe


Junele Mişu Guvidi dă examenul de clasa VII... Trei profesori infami îl persecută. Mişu cade la trei obiecte: la Matematice, la Istorie şi la Morală.





I. L. Caragiale

Junele Mişu declară mamiţii că e hotărât a se sinucide. Dar Mişu are trei zeiţe protectoare: una mai mult, decât acheii, două mai mult decât troienii. Trei zeiţe: pe Juno, pe Minerva şi pe Venus...

Mândra Juno zice:

Cunosc pe Popescu, profesorul de istorie; el are un frate, care e deputat, orator, Jupiter Tunătorul. Mă însărcinez cu d-l Popescu!

Şi a plecat mândra zeiţă; şi l-a găsit pe Popescu, şi scurt: Popescu a schimbat pe 5 în 6. E aşa de uşor a face pe şase din cinci!

Minerva cea cu socoteală a zis:

Ştiu bine că Vladimirescu, profesorul de Matematice, a pierdut aseară la poker o sumă-nsemnată şi că n-are cu ce pleca la băi în vacanţă. Mă însărcinez eu cu Vladimirescu. Şi a plecat înţeleapta zeiţă; şi a găsit pe Vladimirescu, şi scurt: Vladimirescu a schimbat pe trei în opt. E aşa de uşor să faci pe opt din trei!

Mai a rămas Morala... Şi Venus zice: – Asta  e partea mea – Morala. Îl cunosc bine pe Mititelul Parisache, profesorul, el nu e în stare să reziste poruncilor mele... Mă-nsărcinez eu cu Morala şi cu Parisache. Şi a plecat frumoasa zeiţă... şi a găsit pe Parisache, şi mai mult sau mai puţin scurt: Parisache a schimbat pe 1 în 10. O! Când îţi ordonă Venus, e aşa de uşor să faci din unul zece!



"O fetiţă de vreo 12 ani, cu părul numai bucle, e supărată foc şi se chinuieşte la bară să facă o grea contorsiune, una din capitalele mişcări ale dansului. O colegă mai vârstincă, blondă platinată şi cu un surâs de viitoare vedetă a ecranului, îi supraveghează serios mişcările şi o sileşte de nenumărate ori să reînceapă ceeace greşeşte. În mijlocul studioului, o duduie îmbujorată, realizează un dans furtunatic şi fantazist, care ţine şi din «vârtej», din «bătută», din «Menuet» şi «Moartea lebedei». Surplus de energie, exclamă pianista, clătinând uşurel din cap..."

(Ilustraţiunea Română, 18 februarie 1938)

×
Subiecte în articol: calendarul vremurilor