Sâmbătă, 12 iulie 2008

Este ziua 194 a anului •  Au mai rămas 172 de zile

 

 •  Este ziua 194 a anului

 •  Au mai rămas 172 de zile

Soarele:
Răsare la 5:43
Apune la 20:59

Luna:
Răsare la 16:16
Apune la 00:54

Lună plină:
18 iulie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
25 iulie

Lună nouă:
1 august

Primul pătrar(Luna în creştere):
8 august

 

Proverbul zilei:

“Banul şi pe nerod îl face iubit”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

 

Sărbătoare creştină

Sfînta Veronica era din Cezareea lui Filip (Paneas). Ea a fost cea tămăduită de Domnul nostru Iisus Hristos de curgerea de sînge care o chinuia de mulţi ani. În semn de mulţumire şi slavă adusă lui Dumnezeu, ea a turnat o statuie de bronz care-l reprezenta pe Mîn­tuitorul ţinînd mîna unei fe­mei îngenuncheate înaintea lui. La picioarele statuii creştea o plantă tămăduitoare de orice boală. Ve­ro­nica a aşezat această statuie în fa­ţa casei ei, aşa încît toţi trecătorii să o cinstească şi să-şi aducă amin­te de modelul ei, Dumnezeu-Omul. Ducînd o viaţa sfîntă, Veronica s-a dus la Dumnezeu, ca şi în ceruri să se bucure de Chipul Domnului.

Calendar creştin-ortodox
Sf. Mucenici Proclu şi Ilarie; Sf. Veronica (astăzi); Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Cuv. Ştefan Savaitul; Cuv. Sara (mîine)

Calendar romano-catolic
Sf. Ioan Gualberto, abate (astăzi); Sf. Henric, împărat; Sf. Eugen, episcop şi însoţitorii săi, mucenici (mîine)

Calendar greco-catolic
Sf. Proclu şi Ilarie, mucenici (astăzi); Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Ştefan Savaitul Taumaturgul (mîine)

 

Credinţe populare, tradiţii, semne

Manifestarea preistorică la care se înălţau rugi divinităţii protectoare a femeilor măritate, identificată de arheologi cu Artemis, Iuno, Diana şi de etnografi şi folclorişti cu Sînziana sau Drăgaica, a asimilat de-a lungul timpului funcţii noi: schimb de produse (oale aduse de crişeni, vîndute pe unelte şi vase din lemn lucrate de moţi), petrecere, distracţie. Tîrgurile, care au funcţionat la început ca şi ceremonii de invocare a divinităţii protectoare a căsăto­riilor şi femeilor măritate, au fost atestate şi în alte localităţi: Hălmagiu (Bulciul Sărutului sau Tîrgul Nevestelor), Teiuş, Blaj, Recea (Tîrguri de Fete). La acestea se adaugă vestitele Tîrguri ale Drăgaicei din sud-estul României. Legendele despre Găina, pasăre cu aripi şi ouă de aur, numele Muntelui Găina, care adăposteşte tîrgul, desfăşurarea manifestării religioase la data cînd răsare pe cer constelaţia ce-i poartă numele, Găinuşa, şi alte argumente pledează pentru originea preistorică a Tîrgului de Fete de pe Muntele Găina. Sărbătorile solstiţiului de vară, inclusiv manifestarea de pe Muntele Găina, fac parte din patrimoniul cultu­ral şi istoric al vechii civilizaţii europene, dominată spiritual de Zeiţa Mamă. Aceasta împarte rod holdelor semănate şi femeilor măritate, înmulţeşte păsările, stropeşte cu miros şi leac florile pentru vindecarea bolilor.

• Profesor Ion Ghinoiu