Sambata 17 mai 2008

Ziua Mondială a telecomunicaţiilor, ziua internaţională a muzeelor (mîine), este ziua 138 a anului, au mai rămas 228 de zile

Ziua Mondială a telecomunicaţiilor, ziua internaţională a muzeelor (mîine), este ziua 138 a anului, au mai rămas 228 de zile

Soarele răsare la 5:46, apune la 20:39

Luna răsare la 18:23, apune la 4:00

Lună plină 20 mai

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 mai

Lună nouă 3 iunie

Primul pătrar (Luna în creştere) 10 iunie

Taur (21 aprilie – 21 mai)

Proverbul zilei: “Cele mai tari înnodături mai lesne se rup”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Sfîntul Andronic se număra printre cei 70 de apostoli ai lui Iisus. El şi Iunia erau rude ale Apostolului Pavel. Aceştia l-au ascultat pe Hristos înainte ca Pavel să facă acest lucru. De aceea, Pavel însuşi mărturiseşte în Epistola sa către Romani: “Îmbrăţişaţi pe Andronic şi pe Iunia cei de un neam cu mine şi împreună închişi cu mine, care sînt vestiţi între apostoli şi care înaintea mea au fost în Hristos”. Împreună cu Iunia, Andronic a construit biserici, după legea Apostolilor, a izgonit duhurile necurate din oameni, a vindecat pe bolnavi şi a adus alinare şi nădejde în sufletele celor oropsiţi.

Sf. Apostol Andronic; Sf. Iunia; Cuv. Nectarie şi Teofan (astăzi); Sf. Mucenici: Petru, Dionisie şi Teodot; Sf. Hristina şi cele 7 fecioare împreună cu ea (mîine)

Calendar romano-catolic

Sf. Pascal Baylon, călugăr (astăzi); Preasfînta Treime; Sf. Ioan I, mucenic; Leonard Murialdo, proroc (mîine)

Calendar greco-catolic

Sf. Andronic şi Iunia (astăzi); Sf. Petru, Dionisie, Cristina, Andrei, Pavel, Benedim, Paulin şi Ieracliu, mucenici (mîine)

S-a întîmplat azi

În România

Sîmbătă, 17 mai

1395 – Bătălia de pe rîul Argeş, în apropiere de capitala Ţării Româneşti. După o luptă grea, cu mari pierderi de ambele părţi, Mircea cel Bătrîn este nevoit să se retragă din faţa invadatorilor; în acelaşi timp, oastea comandată de Baiazid I, datorită în primul rînd grelelor pierderi suferite în această înfruntare, este şi ea silită să se replieze la sud de Dunăre fără a fi reuşit, aşa cum şi-a propus, să transforme Ţara Românească în provincie a Imperiului Otoman.

Duminică, 18 mai

1974 – Se realizează, la Reşiţa, motorul de 4.000 CP, primul de această putere construit în ţară.

În lume

Sîmbătă, 17 mai

1974 – Treizeci şi trei de persoane sînt ucise într-un atac

terorist cu bombă în Dublin şi Monaghan, Irlanda.

Duminică, 18 mai

1944 – A început deportarea masivă, din ordinul lui Stalin, a tătarilor din Crimeea înspre Asia centrală.

Născuţi la 17 mai

1936 – Dennis Hopper, actor şi regizor;

1961 – Enya, artistă.

Născuţi la 18 mai

1897 – Frank Capra, actor, regizor, producător (m. 1991);

1920 – Papa Ioan Paul al II-lea (m. 2005).

Click istoric

La 17 mai 1936, a avut loc inaugurarea, la Bucureşti, pe malul Lacului Herăstrău, din iniţiativa profesorului Dimitrie Gusti şi a colaboratorilor săi H.H. Stahl, Victor Ion Popa, Mihai Pop şi Gheorghe Focşa, a Muzeului Satului, unul dintre cele mai mari şi vestite muzee etnografice în aer liber din lume, în care au fost reconstruite monumente de arhitectură populară de mare valoare ştiinţifică şi artistică. Patrimoniul Muzeului cuprinde peste 300 de construcţii, monumente autentice de arhitectură populară din toate zonele ţării grupate pe o suprafaţă de 10 hectare (iniţial de 4,5 hectare). Denumirea actuală este Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Zorile sînt Zeiţe invocate în unele cîntece funerare din “Cartea românească a morţilor” să-i dea răgaz sufletului să-şi pregătească cum se cuvine despărţirea de lumea de aici şi plecarea în lumea de dincolo. Cîntecele de Zori, numite “Zorile de afară, Zorile la fereastră”, sînt texte rituale de mare vechime şi tulburătoare frumuseţe cîntate la unison sau antifonic de un grup de femei în diferite momente ale ceremonialului funerar. În imaginarul popular, Zorile sînt zîne surori, de obicei trei, care hotărăsc, prin însăşi apariţia lor înainte de răsăritul Soarelui, ieşirea sufletului din existenţă şi plecarea lui în postexistenţă. Bătrînele le cîntă cu faţa la răsărit, cu o lumînare şi un fir de busuioc în mînă. Detaşate de tragedia familiei îndoliate, acestea roagă Zorile să nu se grăbească să răsară sau le întreabă de ce s-au grăbit să apară în ziua plecării defunctului. Cînd sînt implorate să întîrzie se aduce ca argument timpul scurt pe care îl are defunctul să pregătească: ospăţul funerar, turta de ceară din care se confecţionează statul sau toiagul mortului, pînza ce o va întinde peste ape ca substitut al podului, mijlocul de transport, carul cu boi, scrisorile către rude să vină la ospăţ şi să-şi ia rămas bun de la soţul, soţia, copilul, părintele plecat (Judeţele: Gorj, Mehedinţi, Caraş-Severin, Timiş, Bihor, Hunedoara, Alba, Sibiu). (Profesor Ion Ghinoiu)