Sîmbătă, 13 septembrie 2008

Ziua Pompierilor • Ziua Muntelui (mîine) • Este ziua 257 a anului • Au mai rămas 109 zile

Ziua Pompierilor
Ziua Muntelui (mîine)
Este ziua 257 a anului
Au mai rămas 109 zile

Soarele:
Răsare la 6:52
Apune la 19:30

Luna:
Răsare la 18:33
Apune la 4:25

Lună plină:
15 septembrie

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
22 septembrie

Lună nouă:
29 septembrie

Citește pe Antena3.ro

Silviu Prigoană a fost înmormântat azi. Mesajul transmis de familia acestuia

Primul pătrar(Luna în creştere):
7 octombrie

Proverbul zilei:

“Cum e plata, aşa-I şi lucrul”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Astăzi, creştinii îl sărbătoresc pe Sfîntul Cuvios Ioan cel Nou de la Prislop. De tînăr a intrat în obştea mănăstirii, unde a trăit în post, rugăciune şi cugetare la cele sfinte. După cîţiva ani s-a retras sihastru în munţi, unde şi-a săpat singur o mică chilie în stîncă. Aceasta este cunoscută şi astăzi, prin partea locului, sub denumirea de “casa sfîntului”. A murit împuşcat, din greşeală, de un vînător. Moaştele sale au fost duse la biserica satului, apoi la o mănăstire din Ţara Românească, de unde li s-a pierdut urma. A fost canonizat în anul 1992.

Calendar creştin-ortodox
Înainteprăznuirea Înălţării Sfintei Cruci; Sf. Sfinţit Mucenic Corneliu Sutasul; Cuviosul Ioan de la Prislop (astăzi); Înălţarea Sf. Cruci (Post negru) (mîine)

Calendar romano-catolic
Sf. Ioan Gură de Aur, episcop (astăzi); Înălţarea Sf. Cruci (mîine)

Calendar greco-catolic
Preserbarea Înălţării Sfintei Cruci; Sf. Corneliu, mucenic; Sfinţirea Bisericii Sfintei Învieri din Ierusalim (astăzi); Înălţarea Sf. Cruci (mîine)

S-a întîmplat azi

În România

Sîmbătă, 13 septembrie
1602 – Luptele de la Ogretin. Radu Şerban înfrînge forţele coalizate ale lui Simion Movilă. În cursul luptei, boierul Stroe Buzescu îl ucide pe cumnatul hanului;

1739 – Fiul lui Antioh Cantemir, Constantin, care luptă, împreună cu fratele său, Dumitraşco, în armata rusă, intră în Iaşi.

Duminică, 14 septembrie
1896 – Inaugurarea primului velodrom din Bucureşti, în zona cuprinsă între Arcul de Triumf şi actuala Casă a Presei Libere.

În lume

Sîmbătă, 13 septembrie
1788 – Oraşul New York devine prima capitală a SUA.

Duminică, 14 septembrie
1901 – William McKinley, preşedintele Statelor Unite, moare după tentativa de asasinat din 6 septembrie şi este succedat de Theodore Roosevelt.

Născuţi la 13 septembrie

1860 – Thoma Ionescu, medic, întemeietorul şcolii româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică, membru al Academiei Române (m. 1926);

1899 – Corneliu Zelea Codreanu, conducător al Legiunii de Fier (m. 1938).

Născuţi la 14 septembrie

1778 – Costache Conachi, scriitor (m. 1849);

1924 – Iosif Conta, dirijor şi profesor (m. 2006).

Click istoric

Astăzi se împlinesc 160 de ani de la Bătălia din Dealul Spirii, act eroic al pompierilor militari în apărarea Revoluţiei de la 1848. Intrarea în Bucureşti a trupelor de invazie a prilejuit unităţilor române prezente în garnizoană, printre care şi Compania de Pompieri, unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei române de la 1848: încleştarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român. Primul Parlament al României, apreciind sacrificiul eroilor de la 13 septembrie, acorda în anul 1860 participanţilor la eroicul act pensii pe viaţă şi prima medalie românească: Pro Virtute Militari.

Credinţe populare, tradiţii, semne

În Panteonul românesc alunul este un arbust sacru, totem al şarpelui. Prin florile, fructele, frunzele şi tulpinile sale, el este prezent în practicile legate de cultul morţilor şi de lecuire a bolilor. Între şarpe şi alun s-au ţesut de-a lungul timpului intense legături spirituale. Alunişurile, tufişurile de alun sînt adăposturile preferate ale şerpilor; acolo se ştiu ei apăraţi de fulgere şi trăsnete pe timpul verii şi, tot acolo, de Ziua Crucii, în imediata apropiere a echinocţiului de toamnă, se adună pentru împerechere. În unele legende, alunul, naşul sau cumătrul şerpilor îi apără, îi adăposteşte şi înmulţeşte. Ca oricare altă divinitate, alunul îşi ocroteşte supuşii şi îi pedepseşte cînd greşesc. După unele credinţe, este suficient să atingi şarpele cu o ramură verde de alun ca să-l omori sau să previi muşcătura reptilei. Alunul este invocat în descîntecele de dragoste, numit “de scrisă” sau “pe ursită”, de muşcătură de şarpe, de Muma Pădurii, de Tartăcot, de dalac, blîndă, bubat. Era, uneori, invocat şi pentru cîştigarea proceselor de judecată. Băţul (nuiaua) de alun are, în practicile magice, putere fantastică: sprijinit de uşă apără casa de răuvoitori, ţinut în mînă orientează paşii omului spre comorile ascunse, încălecat de vrăjitoare o transportă cu viteza gîndului unde are nevoie. Băţul de alun apare frecvent ca recuzită rituală în obiceiurile de nuntă şi de înmormîntare.

• Profesor Ion Ghinoiu