Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este ziua 137 a anului, au mai rămas 229 de zile
Este ziua 137 a anului, au mai rămas 229 de zile
Soarele răsare la 5:47, apune la 20:38
Luna răsare la 17:18, apune la 3:42
Lună plină 20 mai
Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 mai
Lună nouă 3 iunie
Primul pătrar (Luna în creştere) 10 iunie
Taur (21 aprilie – 21 mai)
Proverbul zilei:
“Are un leu şi îi e silă de el”
“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara
Sărbătoare creştină
Teodor cel Sfinţit a fost ucenicul lui Pahomie, iar după moartea acestuia, în anul 347, a fost ales stareţ al mănăstirilor din Tabena Egiptului. Cînd avea 14 ani, cu binecuvîntarea mamei sale, a mers să locuiască la o mănăstire de monahi. Cînd a împlinit 25 de ani, fericitul Teodor a fost ales de dascălul său ca însoţitor în drumurile pe care acesta le făcea mănăstirilor puse sub autoritatea sa. La
30 de ani, a fost sfinţit preot din porunca marelui stareţ. Curînd după aceasta, Sfîntul a fost numit stareţ al mănăstirii din Tabena, Cuviosul Pahomie locuind în continuare în mănăstirea Pamvo. Se stinge din viaţă la 16 mai 367.
Calendar creştin-ortodox
Cuviosul Teodor cel Sfinţit; Sf. Mucenici: Isachie, Simeon şi Petru din Vlaherna (Dezlegare la peşte)
Calendar romano-catolic
Sf. Ioan Nepomuk, proroc, mucenic
Calendar greco-catolic
Greco-catolic: Sfîntul Teodor Sfinţitul, călugăr; Sf. Ioan Nepomuk
Credinţe populare, tradiţii, semne
Vulturul de pe monumentele comemorative ale eroilor, de pe stema României şi de pe stîlpii funerari din cimitire este substitut al sufletelor morţilor, al moşilor şi strămoşilor. În sanctuarul preistoric de la Çatal Hüyük (mileniul VII î.Hr.) vulturul, unde apare ca pasăre rapace atacînd trupurile decapitate, reprezintă zeiţa morţii. Excarnarea cadavrelor lăsate pradă păsărilor şi animalelor carnivore este amintită, ca rit funerar, şi de părinţii bisericii creştine în legătură cu judecata universală. Popoarele care au practicat ritul excarnării trupurilor neînsufleţite de păsările de pradă aveau convingerea că morţii nu pot ajunge în lumea fericită a sufletelor dacă sînt în carne şi oase. Blestemele româneşti cu moartea fac aluzie la diferite rituri funerare, în special la cel de înhumare “Mînce-te pămîntul!”, “Înghiţi-te-ar pămîntul!” şi de incinerare
“Ardete-ar focul!”. Dar în unele blesteme cu moartea din folclorul erotic sînt invocate şi păsările răpitoare de zi (corbul, vulturul) pentru a excarna persoanele care despart dragostele: “Cine desparte doi dragi,/ Tragă-i corbii carnea-n fagi/ Oasele pe sub copac”; “Cine ne-a despărţit pe noi,/ Ducă-i corbii carnea-n văi,/ Oasele prin copaci;/ Pune-i, Doamne, carnea-n fagi/ Şi oasele prin copaci/ Cui a despărţit doi dragi”. În unele cîntece funerare din “Cartea românească a morţilor”, vulturul apare şi ca pasăre psihopompă, care duce sufletele defuncţilor în lumea cealaltă. (Profesor Ion Ghinoiu)
