Vineri 18 aprilie 2008

Ziua internaţională pentru conservarea monumentelor, este a 40-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 8 zile, este ziua 109 a anului, au mai rămas 257 de zile

Ziua internaţională pentru conservarea monumentelor, este a 40-a zi a Postului Paştilor, au mai rămas 8 zile, este ziua 109 a anului, au mai rămas 257 de zile

Soarele răsare la 6:26, apune la 20:04

Luna răsare la 18:20, apune la 5:17

Lună plină 20 aprilie

Ultimul pătrar (Luna în descreştere) 28 aprilie

Lună nouă 5 mai

Primul pătrar (Luna în creştere) 12 mai

Berbec

(21 martie – 20 aprilie)

Proverbul zilei:

“A da după deget”

“Proverbele Românilor”, Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Acest între sfinţi părintele nostru Ioan, din cruda vîrstă urînd viaţa lumească şi iubind pe Hristos, s-a dus către marele Grigorie Decapolitul. Fiind făcut monah Îi slujea lui Dumnezeu. Aşa de vestit s-a făcut întru ascultare şi aşa de plecat întru supunere, încît şi marele Grigorie se bucura de el şi slăvea pe Dumnezeu. După săvîrşirea Sfîntului Grigorie s-a mutat într-un loc străin şi necunoscut unde se nevoia. De aici mergînd la Locurile Sfinte, s-a mutat la Lavra Sfîntului Hariton, şi s-a dat pe sine spre mai multe nevoinţe şi virtuţi şi aşa în pace s-a odihnit.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Mişcarea de du-te vino a turmelor între munte şi cîmpie pe trasee fixate din vremuri imemorabile a dat numele de “drumul oilor”, întîlnit foarte frecvent în toponimia românească. Drumurile pastorale aveau diferite denumiri: Drumul Oii, Drumul Lînii (satul Caraula, jud. Dolj), Drumul Untului era un drum care traversa fostele judeţe Teleorman şi Vlaşca pentru a ajunge la Giurgiu, Drumul Mocănesc, Drumul Albanilor, Plaiul Oilor şi altele. Drumurile oii aveau direcţie radiară, cu plecare din satele pastorale carpatice sau din imediata apropiere a Munţilor Carpaţi şi cu puncte terminus aflate uneori la peste l.000 km distanţă. Ele urmau atît văile apelor, cît şi plaiurile şi cumpenele apelor. De-a lungul drumurilor pastorale, ciobanii ridicau cruci de piatră pentru aprecierea distanţelor, zilelor şi săptămînilor de mers. Probleme grele le ridica trecerea turmelor peste apele mari, în special peste Dunăre (prin vaduri, pe podurile de gheaţă sau pe podurile de vase), evitarea dezastrelor pe care le puteau provoca o iarnă grea, un viscol, o inundaţie, un război ce se putea isca în vastele teritorii de iernat şi altele. Păstorul era un om umblat, care ştia cum merge lumea, scotocitor, hotărît în orice clipă la descălecări, oricît de îndrăzneţe şi oricît de îndepărtate. Adesea, aceşti cutreierători pe alte meleaguri aduceau în ţară veşti despre armatele turceşti şi tătărăşti care se pregăteau pentru noi năvăliri. (Profesor Ion Ghinoiu)