Vineri, 22 august 2008

Este ziua 235 a anului • Au mai rămas 131 de zile

• Este ziua 235 a anului

• Au mai rămas 131 de zile

 
Soarele:
Răsare la 6:27
Apune la 20:09

Luna:
Răsare la 22:23
Apune la 12:50

Ultimul pătrar(Luna în descreştere):
24 august

Citește pe Antena3.ro

Rezultat exit poll alegerile prezidenţiale 2024: Marcel Ciolacu intră în turul doi cu Elena Lasconi. Călin Georgescu, marea surpriză

Lună nouă:
30 august

Primul pătrar(Luna în creştere):
7 septembrie

Lună plină:
15 septembrie

Proverbul zilei:

"După unelte se cunoaşte meşterul"
"Proverbele Românilor", Iuliu A. Zanne/Ed. Scara

Sărbătoare creştină

Mucenicul Agatonic a trăit în zilele împăratului Maximian. Un oarecare comis, Evtolmie, a fost trimis în Nicomidia de împărat, ca să-i omoare pe creştini. Acesta a sosit la limanul Carpin. Acolo, aflînd pe Sfîntul Zotic cu ucenicii lui, care mărturiseau pe Hristos, i-a osîndit la moarte. Întorcîndu-se la Nicomidia şi aflînd că cel care era principe a crezut într-un oarecare Agatonic, care întorcea pe păgîni de la închinarea la idoli şi-i aducea la Hristos, a trimis şi i-a prins pe amîndoi. Sfîntul Agatonic a fost chinuit, iar principele a fost adus în Tracia, unde se afla împăratul. La Silivria (Selimbria), în Amus, unde era Maximian, lui Agatonic, prinţului şi celorlalţi creştini li s-au tăiat capetele.

 
Calendar creştin-ortodox
Sf. Mucenici: Agatonic, Antuza, Zotic, Irineu şi Or

Calendar romano-catolic
Sf. Fecioară Maria, Regină

Calendar greco-catolic
Sf. Agatonic şi însoţitorii săi, mucenici

S-a întîmplat azi

În România

1785 – Promulgarea patentei de desfiinţare a iobăgiei a lui Iosif al II-lea în Transilvania;

1944 – Mihai Antonescu cere însărcinatului cu afaceri al Turciei la Bucureşti, S. Istynelli, să comunice la Ankara că aşteaptă, în decurs de 24 de ore, un răspuns de la anglo-americani asupra modalităţii celei mai potrivite de semnare a armistiţiului. Reîntors de pe front, unde situaţia se agravează continuu, I. Antonescu declară lui C. Clodius că, faţă de situaţia critică de pe front, trebuie să-şi rezerve libertatea de acţiune politică. Generalul Constantin Z. Vasiliu, subsecretar de stat la Ministerul de Interne, discută cu A.G. Gardyne de Chastelain, conducătorul grupului "Autonomous", posibilitatea de a pleca a doua zi cu avionul la Istanbul, împreună cu M. Antonescu.

În lume

1485 – Bătălia de la Bosworth: Regele Richard al II-lea a fost înfrînt şi ucis, iar Henric de Richmond s-a încoronat rege al Angliei sub numele de Henric al VII-lea. Sfîrşitul "Războiului celor două Roze".

Născuţi la 22 august

1904 – Gheorghe Anghel, sculptor (m. 1966);

1917 – Alexandru Piru, critic şi istoric literar (m. 1993).

Click istoric

Astăzi se împlinesc 118 ani de la moartea marelui nostru poet, prozator şi dramaturg Vasile Alecsandri. Născut la Bacău, fiu al unui boiernaş, primeşte o educaţie îngrijită, întîi la ţară, apoi la Paris, unde-şi susţine bacalaureatul în litere. Reîntors în ţară, participă la mişcarea literară, colaborează la Dacia literară şi e membru în di­rectoratul Teatrului Naţional. În 1878, felibrii din Monpellier îl premiază pentru "Cîntecul gintei la­tine", cea dintîi distincţie obţinută de un scriitor român. Vasile Alecsandri rămîne unul dintre scrii­to­rii reprezentativi ai literaturii române, dînd un imbold hotărîtor coagulării conceptului de individualitate naţională.

Credinţe populare, tradiţii, semne

Personificarea neolitică a Pămîntului, Mama Glie, este atestată în cele mai neaşteptate un­ghere ale spiritualităţii româneşti. Pentru valoarea lor documentară reproducem cîteva credinţe: "Pămîntul s-ar jelui lui Dumnezeu de neplăcerile care i le aduce omul: «– Doamne, mă zgîrie, mă taie, nu mai pot! – Rabdă, zice Dumnezeu, că acuma se îngraşă omul de pe tine, dar pe urmă te vei îngrăşa tu de pe el!»"; "Pămîntul e sfînt; la pămînt să baţi mătănii şi să te închini, că el ne hrăneşte şi ne ţine, din pămînt avem hrana şi apa, el ne încălzeşte, el e mama noastră. «– Bateţi mătănii şi sărutaţi pămîntul, zic eu la copiii mei, şi vă rugaţi să ne ţie, că din pămînt ieşim şi în pămînt avem să mergem!»"; "Pămîntul e jumătate bărbat şi jumătate femeie, pentru că Dumnezeu din coasta lui Adam a făcut-o pe Eva!"; "Se zice ca blestem: Mînca-te-ar ţărîna! Mînca-te-ar pămîntul!"; "Pămîntul cel de deasupra e bărbat, iar cel mai dinăuntru este femeie.

Lui îi e ciudă pe femeia lui şi o mustră: «– Pe mine mă taie, mă muncesc, dar ţie ţi-e bine»".

• Profesor Ion Ghinoiu