Incepand de astazi, Jurnalul Natio-nal initiaza o campanie despre lim-ba romana dupa 1989. Cu ce-am in-locuit limba de lemn? Exista doua limbi romane? Vorbim "frangleza" sau "romgleza"? "I" din "a" sau din "i"?

In loc de Cuvant inainte

De la bun - sper! - inceput, nu-mi permit sa atentionez pe nimeni. Nu de alta, dar "verbul a atentiona nu exista in nici o limba din lumea asta". Pe-asta o stiati? Romulus Vulpescu dixit, in volumul I al cartii "Hincu - ba!". O scriitura de referinta pentru oricine iubeste limba romana. Iar Romulus Vulpescu stie ce spune cand vine vorba (macar) de limba romana. Spuneam ca as vrea sa va atrag atentia asupra faptului ca acest demers jurnalistic nu-si propune nici sa demonstreze, nici sa argumenteze ceva. Ci doar sa semnaleze ca in limba romana, de 16 ani incoace, s-au produs niste schimbari. Or fi-n bine sau in rau?

La asta vor raspunde, cu argumentul autoritatii, oameni de litere, de arte, din mass-media, din zona publicitatii. Pentru ca nu doar limba s-a schimbat, ci si limbajul: literar, gazetaresc, teatral, cinematografic, cel de toate zilele. Al nostru, al parintilor si pustilor nostri. N-avem timp de scrisori pe hartie sau de telefoane, dam SMS-uri sau trimitem un e-mail. E rapid, e scurt, e la obiect. E voie sa scriem pe ziduri? OK! Merge si fara "buna ziua", "multumesc" si "iarta-ma"? Nu mai spunem nici d-astea. E asta libertate sau vulgaritate? Unde incepe una si unde se termina cealalta? De fapt, unde au inceput toate astea?

La cumpana dintre anii de gratie 1989-1990, cine s-a uitat la televizor e imposibil sa nu-si aminteasca de cele trei cantece transmise obsesiv de Televiziunea Romana (in sfarsit!) libera: "Another Day in Paradise", "Lambada" si "Nothing Compares 2U".

Scapati brusc de glumitele rasuflate si cuvantarile de la 12:00 noaptea ale stim-noi-cui de la Revelioanele intinse pe 20 de ani, ne-am bucurat de piesele cu Phil Collins, Kaoma si Sinead O’Connor. Dar nu ne-am imaginat nici o clipa ca melodiile-marota ale acelei nopti puteau fi premonitorii pentru noi in anii care au urmat. Deveneam boschetarii din clipul lui Phil Collins. Cu toate ca si ei ii aveau si-i au pe-ai lor. Punctul de atractie al unei lumi ai carei ochi erau atintiti spre copiii strazii.

"Dansando lambada!", indemna cantecul sud-american. Ei da, toata societatea romaneasca danseaza de atunci lambada oriunde. Desi suntem un popor obisnuit mai degraba cu ciuleandra si calusul. In fine, dar nu in cele din urma, cantareata cheala a pus bomboana pe coliva unei lumi care murise. Si cireasa pe tortul alteia care tocmai se nastea. O lume inventata parca de Eugen Ionescu. "Nothing Compares 2U", canta frumoasa cu ochi albastri, uratita de tunsoarea cazona.

"To You" devenea "2U" si asa a inceput sa se scrie si sa se vorbeasca o limba romana in care "furculisioanele" au fost instant inlocuite cu "furculeisan"-uri de tot felul. Frumoasa limba romana este de atunci un teren, cand fertil, cand defrisat, care primeste tot soiul de musafiri. Pe cale tehnologica sau nu. La calculator nu mai vorbim, ci vb. Merci (mc) a devenit thanks. 10x, ca n-avem timp si nici loc. Si ca e voie.

Fiindca-i voie, pentru maine avem o surpriza si-o provocare, totodata. Ceva ce inainte de ’89 n-ati fi putut citi. Pentru ca noi n-am fi avut voie sa publicam.

Pruteanu: ""Avem doua limbi romane""

OPINIE. George Pruteanu compara limba romana cu o doamna care este dezbracata cand si cat nu trebuie

Profesorul universitar George Pruteanu este renumit pentru indarjirea cu care apara limba romana. A fost chiar printre primii care, dupa ’89, au realizat emisiuni tv care sa ii ajute pe oameni sa vorbeasca si sa scrie corect ("Doar o vorba s-ati mai spun", reluata acum la TVR1).

Nu trebuie uitat insa ca George Pruteanu este initiatorul unei legi care apara limba romana. Cel mai vajnic aparator al limbii romane a fost foarte incantat de propunerea noastra de a vorbi despre evolutia sau, de ce nu, degradarea limbii noastre dupa ’89. Cu atat mai mult cu cat, se stie, are foarte multe de spus in acest sens. George Pruteanu a subliniat inca de la inceputul dialogului nostru ca, dupa Revolutia din 1989, nu se poate vorbi despre un progres al limbajului public, ci dimpotriva, despre o degradare a sa. Din mai multe cauze: "Una este scaderea treptata, de la an la an, a calitatii instructiei, a calitatii invatamantului - din motive complexe: o gresita intelegere a ideii de libertate, vazuta ca o anarhie, ca un fel de lipsa de limite; o slaba motivatie financiara a profesorilor, o scadere a prestigiului culturii, pe de-o parte, din motive obiective, pe de alta din cauza unor proaste guvernari. A doua cauza o reprezinta internetul".

CHATUL, BATA-L VINA! Avand in vedere faptul ca traim intr-o lume in care internetul vine puternic din urma, cultura de tip clasic (in care intra gramatica, ortografia) este la concurenta cu acesta si, crede Pruteanu, aceasta isi pierde putin din insemnatate. Rezultatul? O scadere a nivelului de instructie. Cu stupoare, am aflat ca printre studentii domnului Pruteanu se afla unii care, pe de-o parte, fac greseli elementare de gramatica si vocabular (cuvinte folosite gresit), pe de alta, folosesc forme contrase, intalnite pe chat sau pe forumuri. "Multe din lucrarile studentilor mei sunt execrabile din punctul de vedere al unui profesor de liceu, si nu al unui profesor universitar. Adesea gasesc in lucrarile lor forme contrase (sugubat-colocviale: «k» in loc de «ca»). Si astea sunt geseli benigne. Dar multi inca nu stiu sa scrie corect gramatical, nu stiu sa faca diferenta cand se scrie cu cratima si cand fara, scriu «sami» in loc de «sa-mi» s.a.m.d. Adica lucruri pentru care se bate obrazul la clasa a saptea." Acestea, spune profesorul universitar, nu sunt altceva decat efectele nefaste ale chat-urilor si ale paginilor web neglijente - unele de doi bani, altele cu pretentii inalte (literare, filosofice etc.). Dar asta nu inseamna ca internetul este un lucru rau. "Internetul este ca un oras, ca si Bucurestiul: are Biblioteca Academiei, are Biblioteca Centrala Universitara, are si muzee, dar in acelasi timp are si bordeluri (ma rog, mai mult sau mai putin legale!) sau crasme ordinare. Internetul are lucruri de calitate si altele mizerabile. Ai de unde sa alegi. Sa nu mi se spuna ca internetul este numai un loc al depravarii, al futilitatilor sau al facilitatilor. Exista si cultura adevarata pe internet."

FOLOSITI DIACRITICE. Un alt lucru neplacut de care George Pruteanu s-a lovit navigand pe internet este, pe unele pagini web, scrierea fara diacritice (literele specific romanesti - s, t, a, i, a). Drept urmare, el a tras concluzia ca la ora actuala exista doua limbi romane, ceea ce nu poate face decat rau limbii romane corecte. "Este o limba romana a (unei parti a) internetului - cea fara diacritice, care este un scandal din punctul meu de vedere - , si limba romana normala, corecta. Ceea ce este si mai rusinos este faptul ca limba romana peltico-sasaita apare si in documente sau site-uri oficiale (am vorbit si-n emisiunea de la TVR despre asta). Mi se pare o toleranta nepermisa." Dar, inainte de a arunca primul piatra, George Pruteanu a vrut sa vada cu ochii lui cum stau lucrurile si la altii. A intrat pe foarte multe site-uri frantuzesti si germane. A constatat ca pe acestea se folosesc fara exceptie diacriticele specifice. Si a facut un lucru util: pe site-ul sau, www.pruteanu.ro, a introdus un program sever de transformare a textelor care apar fara diacritice. De exemplu, daca scrie cineva cuvantul "si" in loc de "si", varianta fara diacritice este afisata in culoarea rosie, urmata de textul "nu stiu sa scriu «si»".

LA TELEVIZOR. George Pruteanu nu pune degradarea limbii romane doar pe seama internetului, a lipsei de interes a tinerilor, a dezinteresului profesorilor, a scaderii prestigiului culturii si a proastei intelegeri a ideii de libertate. Ci si pe seama televiziunilor. In primul rand, acestea incurajeaza si ele folosirea celor doua limbi romane. "O iresponsabilitate condamnabila este cea a televiziunilor care difuzeaza generice fara diacritice si mai ales acele chat-uri in care se utilizeaza o limba telegrafica si precara. Nu sunt deloc de acord cu acest lucru. In comunicarea intima, interpersonala, se poate admite sa se foloseasca acest tip de limbaj, dar televiziunea are o responsabilitate fata de ochiul public, fata de sutele de mii de ochi care, volens-nolens, vad si totul se instileaza in subconstient. Asa se ajunge ca aceste forme sa se legitimeze si ma pomenesc cu studentii ca scriu in lucrari, cu emotiile aferente unui examen, «k» in loc de «ca», «vb» in loc de «vorbesc», «sp» in loc de «spune» s.a.m.d. Compara limba romana cu o doamna. "In casa, stai si-n pijama; cand iesi, iti pui macar blugii si-un tricou. Altfel spus, chestia asta este ca si in cazul unei femei inteligente, care se imbraca mai sexi, mai decoltat sau mai sobru - in functie de ora si de locul unde se duce. Una e tinuta de discoteca, alta este tinuta de serviciu".

VULGARITATE SAU DIVERTISMENT? Un alt element care contribuie la degradarea limbii romane este mesajul transmis prin intermediul televiziunii. "Sunt foarte multi asa-zisi lideri de opinie care apar pe sticla - aici ma refer la politicieni, la parlamentari - chiar si unii realizatori de emisiuni de televiziune de divertisment, care vorbesc mult si prost, unii chiar mojic. Foarte multe emisiuni de divertisment de la televiziuni sunt de o vulgaritate stridenta, emisiuni care promoveaza un fel de distractie hahaita, dezlanata, delabrata, care seamana cu petrecerile sau nuntile de dupa ora patru dimineata, cand s-a dus pe apa sambetei orice rigoare. Se tipa foarte tare, se fac glume deocheate, vorbesc mai multi deodata, un fel de galagie de mahala".

NOUL DOOM. Exista foarte multe voci care l-au acuzat si il acuza pe George Pruteanu ca are un dinte impotriva anglicismelor. Insa acestia l-au inteles gresit, ori s-au grabit sa-i puna o eticheta. Pruteanu sustine ca importul de cuvinte este binevenit, dar acestea trebuie adaptate grafiei limbii romane. Dar, in aceeasi masura, sa fie folosite cu masura. "Sunt un iubitor al limbii romane si sunt de parere ca limba, cu cat are mai multe sinonime, cu atat este mai bogata si este cu atat mai bine pentru ea si pentru noi, vorbitorii. Ne putem exprima mai nuantat si mai precis. Adopta o pozitie retrograda cei care spun: Dar de ce ne trebuie si cuvantul «look» daca avem «aspect»? Eu zic ca ESTE nevoie de amandoua. «Aspect» este mai sec, este mai oficial, pe cand «look» are o nuanta mondeno-cosmetico-psihologica, se refera la aspectul in ansamblu al cuiva, inclusiv la mina pe care o are persoanaa respectiva, sau hainele, ori coafura. Ma bucur ca exista si acest cuvant. Insa nu sunt de acord cu noul DOOM in ceea ce priveste scrierea acestui cuvant. El trebuie romanizat, trebuie autohtonizat («luk, lukul»)". "Lider" este un exemplu de cuvant imprumutat care a fost romanizat. Acum se scrie "lider" si nu "leader" cum este in varianta lui originara. Alt exemplu: "tramway" a devenit "tramvai". Pruteanu considera ca forma corecta sa fie "lukul" si nu "look-ul" cum recomanda DOOM-ul. "Aici ma revolt si spun: nu se poate! Nu putem scrie englezeste limba romana. DOOM-ul legifereaza «rom-gleza». Eu sunt mai elastic (decat francezii) in privinta asta si nu spun sa se inlocuiasca cuvantul englezesc cu unul romanesc, ci doar cuvantul imprumutat sa fie autohtonizat. Limba romana trebuie ajutata si lasata sa «inghita» aceste anglicisme. Or, nu se poate ca tu, DOOM, sa recomanzi sa se scrie «look / look-uri». Este un hibrid. In limba romana doi de «o» nu se citesc «u», ci «oo» («alcool»)".

SOLUTIE. Pe www.pruteanu.ro aflati ce cuvinte englezesti pot fi transformate in cuvinte romanesti

ANGLICISME. Frantuzismul "furculision" al Coanei Chirita, a devenit englezismul "furculisan". "Asta vizavi de snobismul anglicizarii, care exista atat la nivelul mahalalei, cat si la nivel mai inalt. Inca ii mai auzi pe unii spunand «goal-keeper-ul echipei X». De ce sa spunem «goal-keeper», cand noi avem termenul romanesc «portar»?! Cutare magazin romanesc nu e «Centru comercial», e «Shopping Center»..." Dar exista si cuvinte englezesti pe care George Pruteanu recomanda sa le folosim in varianta lor originala. Un exemplu in acest sens este "brainstorming". "Cum sa spui: stoarcerea creierilor? Nu, suna ironic. Brainstorming inseamna o... sedinta... o masa rotunda unde se «forteaza» gasirea solutiilor... Va ramane un xenism. La fel «fair-play». Daca l-am traduce, ar trebui sa folosim o intreaga expresie: «o atitudine politicoasa si corecta fata de adversar»." Dar cred ca va sfarsi prin a fi scris romaneste. Influenta limbii engleze a creat si monstri, a creat forme de neacceptat. De exemplu: "El a «downloadat» nu stiu ce". "Asta este pasareasca anglo-romana. Ori «download-at», ori «daunloadat», ori «descarcat»".

DIFERENTA
"Este o limba romana a (unei parti a) internetului - cea fara diacritice, care este un scandal din punctul meu de vedere - , si limba romana normala, corecta. Ceea ce este si mai rusinos este faptul ca limba romana peltico-sasaita apare si in documente sau site-uri oficiale. Mi se pare o toleranta nepermisa. O iresponsabilitate condamnabila este cea a televiziunilor care difuzeaza generice fara diacritice si mai ales acele chaturi in care se utilizeaza o limba telegrafica si precara."

ROMGLEZA
"Nu putem scrie englezeste limba romana. DOOM-ul legifereaza «romgleza». Eu sunt mai elastic (decat francezii) in privinta asta si nu spun sa se inlocuiasca cuvantul englezesc cu unul romanesc, ci doar cuvantul imprumutat sa fie autohtonizat. Limba romana trebuie ajutata si lasata sa «inghita» aceste anglicisme. Or, nu se poate ca tu, DOOM, sa recomanzi sa se scrie «look / look-uri». Este un hibrid. In limba romana doi de «o» nu se citesc «u», ci «oo» («alcool»)."

CIFRELE

Mai nou, si la capitolul scrierea cifrelor, lucrurile se fac anapoda fata de traditie. Dupa cum am invatat noi la scoala, o mie treisute patruzeci si doi de lei si treizeci de bani se scrie: 1.342,30 de lei. "Acum, insa, suma asta vad ca se scrie dupa stilul englezesc, adica: 1,342.30. Daca exista doua masuri, una internationala si alta nationala, sa le aplicam distinct".

SOLUTII

George Pruteanu ne-a oferit si cateva solutii care duc la indreptarea situatiei. Eforturile ar trebui depuse deopotriva de scoala, dar si de mass-media. "La nivelul scolii, este nevoie de insistentele invatatorului si, apoi, ale profesorului. Televiziunile ar trebui sa aiba emisiuni de cultivare a limbii, facute nu la doua noaptea si nici la doua dupa-amiaza, ci macar pe la 18-19:00, dar facute nostim, viu, carismatic, nu la modul rigid-profesoral".

XENISME

"Sunt de acord cu imprumutul de cuvinte din alte limbi, dar toate acelea care permit, trebuie autohtonizate ca forma si pronuntie. Xenisme, adica acele cuvinte straine a caror grafie si pronuntie raman ca atare, trebuie sa fie cat mai putine. O limba are dreptul la un zero virgula nu-stiu-cat la suta de xenisme, dar cand zone intregi sunt acoperite de xenisme, se aprinde beculetul rosu. Nu se poate sa existe un domeniu intreg din care romana sa fie «exilata» sau sa fie scrisa englezeste! De ce nu «placa de baza», ci «main board» sau «mother board»? De ce sa zicem IT cand in limba romana inseamna Tehnologia Informatiei, deci TI? Atunci de ce mai folosim SUA si nu USA, pe englezeste?"

NU RATATI

In Jurnalul National de maine: totul despre folclorul wc-urilor, metafizica budelor, unde, cui si ce dai.