Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scriitorul Ion Hobana a murit marţi seară, la Spitalul Colţea din Capitală, după o lungă suferinţă.
Ion Hobana a fost diagnosticat , la sfârşitul anului 2009, cu o boală necruţătoare, cu şanse de supravieţuire între 6 şi 9 luni. Chiar dacă din septembrie 2010 a fost imobilizat la pat, el a reuşit să reziste şi să finalizeze pentru tipar, în noiembrie, ultima sa lucrare antumă, "Peste o sută şi o mie de ani. O istorie a literaturii franceze de imaginaţie ştiinţifică de la origini până la 1900" (Editura Academiei). A avut satisfacţia de a o vedea apărută, ba chiar a trimis câteva exemplare cu autograf prietenilor apropiaţi, apoi, imediat după ce a sărbătorit, pe 25 ianuarie, împlinirea a 80 de ani, starea sa s-a înrăutăţit brusc.
La împlinitea vârstei de 80 de ani
"Nu e uşor să te împaci cu gândul că ai împlinit 80 de ani. În tinereţe şi chiar la maturitate mi se părea că e o vârstă aproape matusalemică. Şi iată că am trecut pragul fără să simt vreo schimbare demnă de luat în seamă. Trecerea a fost totuşi marcată de un eveniment foarte important pentru mine: apariţia, la Editura Academiei, a unei cărţi la care lucram de multă vreme: «Peste o sută şi o mie de ani. O istorie a literaturii franceze de imaginaţie ştiinţifică până la 1900». Semnalez faptul că primul capitol este consacrat Evului Mediu, o epocă între ale cărei hotare, mereu supuse revizuirii, am descoperit lucruri într-un fel incredibile. Un singur exemplu: Perceval, unul dintre Cavalerii Mesei Rotunde, joacă trei partide cu o tablă de şah pe care piesele se mişcă singure – şi le pierde pe toate. Chiar dacă tabla aparţine unei zâne a apelor, ideea că un obiect poate întrece omul într-un joc al gândirii, devenită astăzi o eclatantă realitate, este cel puţin insolită pentru secolul 13.
În timpul îndelungatei documentări, am constatat încă o dată cât de bogate sunt marile biblioteci bucureştene, cărora li s-au adăugat, datorită unor împrejurări favorabile, Bibliotecile Naţionale din Paris şi din Roma. Am adunat astfel texte şi imagini care se regăsesc în «Istorie…», un loc important revenind «Călătoriilor extraordinare» inspirate de avalanşa de descoperiri ştiinţifice şi tehnice ale epocii. Folosesc acest prilej pentru a recunoaşte din nou datoria mea de suflet faţă de Jules Verne, a cărui operă am devorat-o începând din copilărie şi adolescenţă. Aş spune că a fost o dragoste la prima lectură, o dragoste care nu s-a risipit, cum se întâmplă în relaţiile dintre oameni. Iar datoria am încercat să o «plătesc» traducând zece dintre cărţile sale, publicând numeroase studii şi articole, realizând un număr important de emisiuni de radio şi televiziune, participând la colocvii în ţară şi în străinătate şi, mai ales, scriind trei cărţi consacrate vieţii şi operei marelui scriitor, care continuă să se situeze printre cei mai citiţi autori de pe mapamond”.
Ion Hobana
"Astăzi e ziua ta" - Jurnalul Naţional 25 ianuarie 2011
Ion Hobana s-a născut pe 25 ianuarie 1931, la Sânnicolaul Mare, judeţul Timiş. A fost scriitor, ziarist, editor, secretar al Uniunii Scriitorilor. În ultimii ani, el a condus secţia de literatură pentru copii şi tineret a Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, fiind şi membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor din România. A publicat cinci volume de versuri pentru copii şi un roman, "Sfârşitul vacanţei", înainte de a se consacra, cu precădere, literaturii SF. Debutul în literatura de gen datează din 1955, cu povestirea "Glasul mării". Au urmat nuvela "Ultimul văl" (1957), volumele de povestiri "Oameni şi stele" (1963), "Un fel de spaţiu" (1988) şi "Timp pentru dragoste" (2009), versiunea teatrală a "Omului invizibil", după H. G. Wells, pusă în scenă la Bucureşti (1974), Braşov (1976) şi Iaşi (2008).
A realizat colecţia "Ion Hobana prezintă maeştrii anticipaţiei clasice" (nouă volume, între 2004 şi 2007) şi numeroase antologii: "Viitorul? Atenţie!" (1968), "Fantascienza" (1973, cu Gianfranco de Turris), "O falie în timp" (1976), "Fugă în spaţiu-timp" (1981), "Pianul preparat" (1982), "Uskok w czasie" (1982, cu Danuta Bienkowska).
A scris prefeţe şi studii introductive pentru romane şi culegeri de povestiri semnate de Edgar Allan Poe, Edmond About, Villiers de l'Isle-Adam, Mark Twain, J.H Rosny-Ainé, R.L. Stevenson, Emilio Salgari, Jack London, H.G. Wells, Maurice Renard, A. Conan-Doyle, Jan Weiss, Karinthy Frigyes, Felix Aderca, Stanislaw Lem etc.
Prozele şi studiile lui au apărut în peste douăzeci de ţări. Povestirile "Un fel de spaţiu" şi "Emisiune nocturnă" (premiul Conferinţei Europene de Science Fiction - Fayence, 1985) au fost incluse în antologiile internaţionale "Twenty Houses of the Zodiac" (New English Library, 1979), respectiv "The Penguin World Omnibus of Science Fiction" (Penguin Books, 1986).
Având un vechi şi constant interes pentru viaţa şi opera lui Jules Verne, el a tradus opt "Călătorii extraordinare", a publicat zeci de articole şi studii, a realizat numeroase emisiuni de radio şi televiziune consacrate marelui scriitor. Monografia "Douăzeci de mii de pagini în căutarea lui Jules Verne" (1979, premiul Uniunii Scriitorilor şi premiul "Europa Special", decernat la cel de-al cincilea Congres European de Science Fiction - Stresa, 1980) a fost tradusă şi publicată în Italia (Editrice Nord, 1981). "Jules Verne în România?" (1992) analizează cele patru romane ale scriitorului a căror acţiune se desfăşoară, integral sau parţial, pe teritoriul ţării noastre sau care au eroi români. "Jules Verne. Chipuri, obiceiuri şi peisaje româneşti" (2004) continuă şi aprofundează această preocupare.
Cunoscut cercetător al fenomenului OZN, preşedinte al Asociaţiei pentru studiul fenomenelor aerospaţiale neidentificate (ASFAN - Romania), Ion Hobana a publicat, în colaborare cu Julien Weverbergh, "OZN - O sfidare pentru raţiunea umană" (1971) şi "UFO's in Oost en West" (două volume apărute în 1971-1972 la editura olandeză Ankh-Hermes; volumul al doilea a fost tradus în limbile engleză - Londra şi New York -, franceză - Paris, spaniolă - Buenos Aires).
Pentru întreaga sa activitate în domeniul SF-ului i s-au decernat marele premiu al Ministerului Culturii şi Artei din Polonia (1973), premiul special "Aripile de aur ale fanteziei" (1980) şi premiul World F (Brighton, 1984).
A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Societé Européenne de Culture, Centre International Jules Verne, H. G. Wells Society, Associazione Internazionale per gli Studi sulle Utopie.
