Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alexandra Ciocârlie
Editura Academiei
Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze în dinamica şi evoluţia ei atitudinea autorilor Romei de-a lungul timpului în problema cartagineză, urmărind cum se modifică percepţia asupra punilor în funcţie de circumstanţele istorice ale scrierii operelor, precum şi de genul literar ales. În unele din lucrările latine s-a perpetuat imaginea convenţională a cartaginezilor etichetaţi drept perfizi, orgolioşi şi cruzi, în altele, dimpotrivă, s-a aprofundat, nuanţat şi relativizat această judecată grăbită şi tranşantă. Investigaţia caută să realizeze o examinare sistematică – neîncercată până acum – a reprezentărilor literare latine asupra spaţiului punic, cu dimensiunile sale reale ori legendare, examinarea axată pe felul cum i-au închipuit romanii pe rivalii lor construindu-şi implicit, mai ales prin contrast, şi o imagine despre ei înşişi. Sunt analizate opere care au tratat pe larg acest subiect sau l-au atins în treacăt: scrierile epice ale lui Naevius, Ennius, Vergilius şi Silius Italicus, ca şi lucrările istorice sau teologice, tratatele de retorică ori de filosofie alcătuite de autori cum ar fi Cato, Plaut, Cicero, Cornelius Nepos, Salustiu, Horaţiu, Ovidiu, Titus Livius, Iustin, Valerius Maximus, Velleius Paterculus, Pliniu cel Bătrân, Seneca, Aulus Gellius, Frontin, Florus, Aurelius Victor, Macrobiu, Tertulian, Augustin, Orosius. Lucrarea este completată de o cercetare mai sumară a raportărilor la Cartagina în scrierile eline ale lui Aristotel, Polibiu, Diodor din Sicilia, Plutarh şi Apian, ca şi de o examinare a felului cum s-au perpetuat stereotipiile antipunice în literatura posterioară antichităţii, din Evul Mediu până la Flaubert.
Citește pe Antena3.ro
