"Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya" la MNAR

Expoziţia "Faţete ale conştiinţei. Capriciile lui Goya", ce prezintă cele 80 de gravuri din celebra serie "Capriciile", realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya, va fi vernisată joi la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), din Bucureşti.

Vernisajul va avea loc de la ora 18.00, în Sălile Kretzulescu ale MNAR, în prezenţa Roxanei Theodorescu, directorul MNAR, a lui Estanislao de Grandes Pascual, ambasadorul Regatului Spaniei în România, şi a lui Juan Carlos Vidal, directorul Institutului Cervantes din Bucureşti.

Expoziţia prezintă cele 80 de gravuri din celebra serie a "Capriciilor" realizată de pictorul spaniol Francisco de Goya (1746-1828) şi publicată în perioada 1797-1799. De un mare impact vizual, aceste gravuri suscită interesul deopotrivă cunoscătorilor şi celor care le văd pentru prima oară, nu numai datorită valorii artistice şi calităţilor tehnice, dar şi datorită mesajului moral transmis şi titlurilor incitante - cel mai cunoscut fiind "Somnul raţiunii naşte monştri".

Capriciul, gen de gravură cu subiect liber, de la detaliul decorativ la compoziţia fantastică, este, în accepţia lui Goya, motiv de acidă satiră socială. Goya sancţionează - cu ironie, amărăciune sau severitate - slăbiciunile şi viciile umane: corupţia, prostituţia, şarlatania, vanitatea, infatuarea şi stupiditatea. Săgeţile lui ţintesc nu numai masele populare, ci şi clerul, înalţii demnitari şi aristocraţia.

Primele 36 de imagini ating teme precum dragostea, educaţia greşită a copiilor, căsătoriile de convenienţă, cruzimea părinţilor, prostituţia, lăcomia. Gravurile cu numere de la 37 la 42 conţin scene în care personajele principale sunt măgarii, ca efigii ale imposturii în diverse domenii ale vieţii publice şi private. În ultimele 38 de planşe, "Capriciile" dezvăluie o lume supranaturală, populată de spirite, vrăjitori, călugări şi creaturi monstruoase.

Conţinutul critic al "Capriciilor" a provocat nemulţumirea Inchiziţiei, fapt care a blocat răspândirea gravurilor. Planşele au fost retrase rapid din vânzare, iar Goya a dăruit regelui Spaniei plăcile gravate, precum şi exemplarele nevândute, salvându-se astfel întreaga serie. Plăcile gravate apar în inventarul Calcografiei Naţionale din 1803 şi au fost folosite pentru mai multe tiraje postume.

Gravurile sunt însoţite de comentariile originale ale artistului, care explică titlurile, uneori enigmatice, sau completează mesajul imaginii. Aceste comentarii au fost păstrate în manuscris pe exemplarele din primele tiraje ale "Capriciilor", aflate în colecţiile Muzeului Prado şi ale Bibliotecii Naţionale din Madrid. Seria ce va fi expusă la Bucureşti a fost imprimată în 1929, într-o ediţie limitată, cu ocazia Expoziţiei Universale de la Sevilia, şi a fost furnizată MNAR de Institutul Cervantes.

Citește pe Antena3.ro

Încă o tragedie pe E85. Un tânăr și-a pierdut mama și fratele, după ce a intrat cu mașina pe contrasens și s-a izbit de o ambulanță

Gravor talentat şi inovator în domeniu, Goya realizează "Capriciile" combinând tehnicile acvaforte şi acvatinta, pentru a obţine semitonuri şi efecte dramatice de clarobscur.
Expoziţia, prezentată la MNAR până pe 30 mai, va fi însoţită de manifestări conexe, precum conferinţa "Goya în literatură", susţinută de Leonardo Romero Tobar, profesor la Universitatea din Zaragoza, pe 28 aprilie, şi proiecţii ale filmului artistic biografic "Goya la Bordeaux" (Spania, 1999), de Carlos Saura, pe 18 aprilie şi 23 mai, de la ora 11.30, în sala de expoziţie.

Proiectul expoziţional a fost realizat de Muzeul Naţional de Artă al României, cu sprijinul Ambasadei Regatului Spaniei în România şi Institutului Cervantes din Bucureşti.