Maria Ţoghină, preşedinte director general al SRR, este convinsă că societatea pe care o păstoreşte va incheia anul cu datorii. Iar una dintre soluţiile intrevăzute ar putea fi introducerea obligativităţii taxei radio.
Maria Ţoghină, preşedinte director general al SRR, este convinsă că societatea pe care o păstoreşte va incheia anul cu datorii. Iar una dintre soluţiile intrevăzute ar putea fi introducerea obligativităţii taxei radio.
- Jurnalul Naţional: In ce aţi investit mai mult, in aparatură sau in oameni?
Am investit in mod egal, atăt in aparatură, căt şi in oameni. Investiţiile fo
arte mari in aparatură au fost realizate insă in anii trecuţi. Anul acesta, ca şi in cel precedent, am investit mai mult in pregătirea oamenilor, in dezvoltarea capacităţii lor de a utiliza noua aparatură care există in Societatea Romănă de Radiodifuziune (SRR - n.r.).
- Comentaţi puţin evoluţia audienţei (atăt la nivel naţional, căt şi urban)?
La nivel de matinal, la ultimul val de măsurare a audienţei, pe zona urbană Radio Romănia Actualităţi (RRA - n.r.) a crescut. Iar pe Bucureşti a crescut cu peste două procente. Ceea ce inseamnă că exact Matinalul oferit de RRA este produsul ascultat şi aşteptat. Sigur că incercăm intr-un fel sau altul să concurăm cu radiourile private, insă nu vrem să oferim acelaşi gen de produs. Nu putem să ne facem că nu există radiouri private care au un anumit tip de ofertă. Insă nu ne propunem să-i dublăm ca ofertă.
- Care sunt emisiunile cele mai ascultate?
In mod firesc sunt emisiunile din prime-time. Este vorba despre Matinal, urmează emisiunea Euromuzica, o producţie realizată de redacţia muzicală (este, de fapt, fostul tronson in care existau dedicaţii muzicale). O emisune dinamică, extrem de apreciată de ascultătorii noştri. După aceea, emisiunea "Studio deschis". Dintre schimbările din actuala grilă: am introdus titlurile dimineţii la şi jumătate (6:30, 7:30 şi tot aşa pănă la ora prănzului), am consolidat radiojurnalele dimineţii şi am introdus radiojurnal la ora 6:00. Am menţinut Radiojurnalul de la ora 7:00, cu care ne consacrasem. Ora 8:00 a devenit, din ştiri, Radiojurnal, ora 9:00 radiojurnalul zilei a rămas in formula pe care o cunoaştem. La ora 10:00 avem, de asemenea, un radiojurnal de şapte minute. Este o nouă ofertă pe noua grilă, urmată de prima dezbatere a zilei.
- Cum se face că incă se mai păstrează căteva gingle-uri deloc "moderne" (ticăit de ceas cu cinci secunde inainte de fix etc.)? Dau impresia de vechi...
Sigur, acum nu trebuie să fim moderni cu orice chip. Tocmai această impresie de vechi probabil că păstrează o anumită parte de audienţă. Pentru că oamenii au nevoie de stabilitate. Noi nu ne propunem să schimbăm de dragul schimbării. Astfel de lucruri fac parte din istoria radioului şi incercăm să le perpetuăm in măsura in care ele nu devin o piatră de moară.
- Căţi angajaţi are RRA in acest moment?
Avem 216 angajaţi, cu o medie de vărstă de 43 de ani. De fapt, aceasta este media de vărstă per corporaţie. Dintre aceşti 216 angajaţi, aproape 100 fac parte din corpul tehnic, care asigură permanenţa difuzării emisiunilor. Noi emitem 24 de ore din 24 live, cu un corp tehnic care supraveghează această activitate.
- La sfărşitul anului, cum va fi bugetul, pe plus sau pe minus?
Din estimările noastre s-ar putea ca SRR să incheie anul cu minus, in condiţiile in care nu se va găsi o formulă de compensare a cheltuielilor suplimentare cărora SRR a trebuit să le facă faţă in ultimii ani. Este vorba, după cum ştiţi, despre modificarea legislaţiei in domeniul drepturilor de autor, care a dus la o creştere exponenţială a obligaţiilor pe care SRR le are de onorat in momentul de faţă. Am ajuns să plătim de la 2 milioane de lei noi, in urmă cu un an, la 11 milioane de lei noi, anul acesta. De asemenea, ca efect al acordărilor scutirilor de la plata taxei radio şi a unor excepţii, am ajuns in situaţia in care mai bine de 3 milioane de potenţiali ascultători ai SRR să nu mai achite taxa radio.
- Credeţi că soluţia este obligativitatea taxei?
Este o chestiune pe care o luăm in calcul. Rămăne de analizat in ce măsură putem realiza această obligativitate, in condiţiile in care o persoană poate să facă dovada că nu deţine nici un aparat de radio. Putem discuta despre acest lucru probabil in condiţiile unei schimbări de filosofie a acestei taxe radio. Ea ar trebui probabil transformată intr-o taxă de solidaritate cu instituţia publică şi să fie achitată indiferent dacă beneficiezi sau nu de acest serviciu.
- Există cineva din radiodifuziune care nu işi plăteşte abonamentul.
N-am făcut o astfel de verificare, dar vă mărturisesc că eu il plătesc.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
