Jurnalul National: Noul film a carui regie o semnezi, "Hartia va fi albastra", o coproductie Multimedia Est si Antena 1, distribuit de Transilvania Film si a carui premiera va fi in octombrie, trateaza revolutia din decembrie ’89. Spui ca esti constient de saturatia mediatica a subiectului si, totodata, ca filmul va fi o tragicomedie. Nu te temi ca unii dintre cei afectati direct de nenorocirile de atunci se vor arata revoltati de etichetarea "tragicomedie"?

Eu am o mare compasiune pentru victimele revolutiei si pentru urmasii lor, dar trebuie sa fim constienti ca cei afectati direct, cum ii numiti, nu au cum sa fie altfel decat subiectivi. Pe de alta parte, fiecare roman care a trait in mod constient evenimentele din decembrie ’89 are povestea lui despre revolutie, iar asta mi-a si dat curaj in momentul in care am inceput sa ma gandesc la scenariu. Lumea s-a saturat de discutii stereotipe despre teroristi si conspiratii, dar cand intrebi pe cineva ce a facut la revolutie, aproape intotdeauna are ceva interesant si personal de povestit si o face cu nostalgia si patosul cu care, in general, povestesti cea mai mare aventura a vietii tale. Am mai spus-o, pariul cel mare al filmului e tocmai redarea acelei lumi absurde din decembrie 1989, a emotiilor si exaltarii genuine a personajelor, cu detasarea celor 16 ani care au trecut peste noi. "Hartia va fi albastra" e o tragicomedie in masura in care si revolutia din ’89 a fost, iar pe cine nu ma crede il invit sa vizioneze orele de materiale de arhiva pe care le-am vazut impreuna cu cei doi coscenaristi (Razvan Radulescu si Alex Baciu - n.r.) inainte de scrierea scenariului.

Parola: "Hartia va fi albastra"

Ce semnificatie are titlul? Ma gandesc ca, in contextul subiectului tratat si banuind o referire la istoria scrisa pe hartie, s-ar fi putut numi "Hartia va fi rosie"...

Titlul nu e o metafora, e o parola. Filmul putea la fel de bine sa se cheme "Atentie la floarea de colt!" sau "Vulturul a aterizat in cuib".

Ai ales o distributie tanara. Paul Ipate, care joaca in rolul principal, e chiar cel mai tanar dintre actori. De ce tineri? Crezi ca efectele evenimentului se rasfrang in principal asupra lor sau ca ei au fost atunci cei mai implicati?

In film sunt aproape in egala masura oameni tineri si maturi. Sunt si soldati in termen, si ofiteri, si revolutionari, si mame exaltate. Paul Ipate joaca unul din cele doua personaje principale, celalalt, ofiterul comandant al soldatului, pe care-l joaca Paul, e interpretat de Adi Carauleanu, un actor matur care are aproape 50 de ani. In film nu m-a interesat un singur unghi, personajele percep in mod diferit schimbarea si reactioneaza diferit la stres in functie de varsta, conditie sociala si educatie. Dintre actorii tineri mai fac parte si Tudor Istodor, Alex Potocean, Gabriel Spahiu, Costi Dita, Mimi Branescu si Ana Ularu, iar printre actorii maturi se numara si Ioan Sabdaru si Dana Dogaru.

Spui ca nu va fi un film de actiune si ca intereseaza ca spectatorii sa rezoneze cu personajele in care, probabil, multi dintre ei se vor recunoaste. Crezi ca romanii de atunci mai au nevoie de inca o confirmare a istoriei? Sau, din cand in cand, de o improspatare a memoriei?

Interesul istoric e secundar pentru mine. Nu am toate datele si nici nu e treaba mea sa emit ipoteze istorice. La revolutie am fost militar in termen si am trait emotia libertatii, frica de a fi impuscat si adrenalina soldatului in situatie de razboi. Asa cum o vad eu acum, revolutia romana e un subiect extrem de interesant pentru oricine, indiferent daca a trait sau nu evenimentele. Are de toate: actiune, comedie si drama la un loc. Tot ce-mi doresc e ca spectatorii filmului meu sa empatizeze cu personajele, iar la final sa se desparta de trecut intr-un mod relaxant.

IZ DE EPOCA

Una din marile incercari ale filmului a reprezentat-o reconstituirea minutioasa a atmosferei si a decorului inceputului de ani ’90. Uniformele de postav au fost concepute cu exactitate dupa chipul si asemanarea celor de atunci, in schimb, uniforma de militian a dat mari batai de cap costumierilor, avand in vedere ca modelul lipseste cu desavarsire, inclusiv din muzee. Alte obiecte cu iz de epoca ceausista: revistele Cinema si Flacara, televizoarele Cromatic, Telecolor si Diamant si, nu in ultimul rand, autovehiculul blindat de interventie "marcat" de gloantele de la revolutie si smuls chiar dintre exponatele Muzeului Militar. Despre aceasta etapa, cei doi scenografi recunosc ca a fost marea lor incercare, "dar de-o mare frumusete totodata".