“Cînd eram copil, credeam că pămîntul e o plantaţie imensă de viţă-de-vie; am fost mirat să văd, în prima mea călătorie cu trenul, cîmpurile cu grîu şi porumb” – ne spunea, cu ani în urmă, ec. ing. dr. Ion Puşcă, părintele vinurilor spumante de Panciu, personalitate activă în cîmpul repezentării şcolii româneşti de viticultură peste hotare.
“Cînd eram copil, credeam că pămîntul e o plantaţie imensă de viţă-de-vie; am fost mirat să văd, în prima mea călătorie cu trenul, cîmpurile cu grîu şi porumb” – ne spunea, cu ani în urmă, ec. ing. dr. Ion Puşcă, părintele vinurilor spumante de Panciu, personalitate activă în cîmpul repezentării şcolii româneşti de viticultură peste hotare.
Acum, la 67 de ani, după o carieră excepţională, Ion Puşcă se pregăteşte să se-ntoarcă între butucii de viţă-de-vie. Nu oricum. El şi-a propus să readucă gloria vinurilor româneşti făcute din soiuri autohtone; în acest scop la Peştera, în Dobrogea, a început să planteze, răbdător, soi cu soi: fetească, tămîioasă, crîmpoşie. Iar pentru ca lumea să ştie că locul acesta există, şi-a deschis, peste drum, la Făclia, pe una dintre cele mai importante artere ale turismului din România (E81, între Cernavodă şi Constanţa), un magazin specializat pentru prezentarea şi vînzarea vinurilor româneşti. Un magazin în care “doctorul”, cum i se spune, a construit şi o cramă, o vinotecă, o librărie viti-vinicolă,un stand cu aparatură necesară preparării vinului, iar în exterior un parc de prezentare a utilajelor necesare viticultorului.
L-am vazut pe “doctor” în chiar ziua inaugurării magazinului: îmbrăcat în costum naţional, ca şi soţia dumisale, oficiind aproape sfios protocolul de gazdă. “Un ţăran genial printre orăşeni”, l-am auzit spunînd, despre el, pe Cosmin Zidurean, preşedintele Clubului Presa de Vin. “Un doctor Puşcă fără puşcă, dar cu ştiinţa necesară să vindece viticultura românească”, remarcă şi profesorul Victor Crăciun, preşedintele Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni. Un viticultor, un om, un român, adaugăm noi, acceptîndu-i complicitatea cu care ne aduce, prin vinul care deschide inimile şi dezleagă limbile, la starea de convivialitate şi de frăţie de care avem nevoie.