x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Cultură Muzica Cătălin Ionescu Arbore, un manager de proiect

Cătălin Ionescu Arbore, un manager de proiect

de Cristina Sârbu    |    05 Sep 2011   •   21:00
Cătălin Ionescu Arbore, un manager de proiect
● Nu am vazut de multe ori, pe un afi s liric, titulatura de coordonator artistic. O anuntati pentru premiera Lohengrin din actuala editie a Festivalului International George Enescu. Iar pozitia este imediat dupa dirijor si inaintea regizorului. Explicati, va rog.
● In acest moment al organizarii eficiente si programate, orice proiect este condus de un manager de proiect.
Acest mod de gandire nu este inventia mea. In timp, s-a apelat la solutii asemanatoare. Cu toata modestia, fara a face o comparatie directa, as evoca fi gura marelui Wieland Wagner, care a coordonat din umbra, ani in sir, toate productiile wagneriene care vedeau lumina rampei Teatrului de opera de la Bayreuth.
In cazul nostru, fiind vorba de un proiect atat de important si de indraznet, dorinta de a-l finaliza cu bine a impus prezenta unui organizator discret, al carui aport sa usureze comunicarea interna si sa simplifice pasii atat de dificili ai unei noi realizari scenice. In plus, ca un bonus, din placerea colaborarii cu membrii echipei, am profi tat de ocazie si am realizat si lighting-designul spectacolului, un element vizual atat de important in contextul viziunii de ansamblu.

● Pe aceasta scena, repertoriul wagnerian are o lunga si solida traditie. Sa ne amintim doar ca inaugurarea Operei Romane ca institutie de stat a avut loc la data de 8 decembrie 1921 tot cu Lohengrin, avandu-l la pupitru pe George Enescu, iar ca regizor pe Adalbert Markowski. Distributia acelei premiere a cuprins nume mari ale scolii romanesti de cant: Romulus Vrabiescu, Elena Ivony, Grigore Teodorescu, George Folescu, Elena Roman. In timp, in tara si mai ales in strainatate, alte nume mari s-au legat de capodopera wagneriana, printre ele Giovanni Dimitrescu, Hariclea Darclée, Jean Athanasiu... Cum ati ales echipa pentru Lohengrin-ul anului 2011?
● Sarbatorirea celor 90 de ani de la momentul 8 dcembrie 1921 nu putea fi facuta decat prin readucerea acestei capodopere pe scena bucuresteana. Maestrul Cristian Mandeal este un muzician care are un apetit special pentru repertoriul wagnerian, redandu-l cu o minutiozitate si vigoare greu de gasit in zilele noastre. Operele wagneriene sunt o pasiune si pentru regizorul Stefan Neagrau, care, chiar daca a stat in umbra cu modestie, in acesti ani, da dovada ca este un bun profesionist, cu multa seriozitate. Scenografa Adriana Urmuzescu este un artist rafi nat si sensibil, cu o adanca aplecare spre filozofi a ezoterica, a carei exprimare duce la o rezolvare vizuala de mare semnificatie si profunzime. Apoi, vorbind despre distributie, tenorul Marius Budoiu poate fi socotit ca unul dintre putinii cantareti ce se pot apropia de un asemenea rol, la care visa de multi ani. Asa cum tanarul Cristian Mogosan, va fi un viitor Lohengrin de mare succes. Basul Horia Sandu, a facut un Daland care a incurajat pe toata lumea sa-i incredinteze rolul Regelui Heinrich. Soprana Madlene Pascu a demonstrat calitati interpretative si vocale, atat de necesare unui rol dificil precum Ortrud. Baritonul Valentin Vasiliu, revenit de curand in tara, a surprins prin forta sa timbrala, dublata de o rezistenta uimitoare, atat de importanta intr-un asemenea repertoriu, dar mai ales pentru un Telramund credibil. Soprana Edith Borsos este una dintre revelatiile pe care le-am avut, descoperind o soprana excelenta pentru repertoriul wagnerian si nu numai, creionand o Elsa de exceptie. Insa marele pariu il constituie soprana Iulia Isaev, care, daca va castiga, va conferi aceluiasi rol, o interpretare cu o stralucire speciala si de neasteptat. Orchestra ONB, care in ultima vreme a cules laude de la marii dirijori invitati la pupitrul ei, are misiunea de a-si dovedi o data in plus calitatile. Corul ONB, va fica intotdeauna, vedeta care va cuceri aplauzele.

● Mari baghete romanesti s-au apropiat de aceasta muzica – George Enescu cu al sau Lohengrin, apoi George Georgescu si Ionel Perlea. Poti aborda repertoriul wagnerian numai daca ai un dirijor capabil de aceasta performanta. Se pare ca ONB a gasit acest artist in persoana maestrului Cristian Mandeal.
Vorbiti-mi va rog despre aceasta colaborare si, eventual, de planuri de viitor caci, sa nu uitam, urmatoarea editie a festivalului International George Enescu va avea loc in 2013, cand intreaga lume muzicala va sarbatori implinirea a 200 de ani de la nasterea lui Wagner.
● Asa cum am mai spus, colaborarea cu maestrul Cristian Mandeal mi-a oferit prilejul de a ne apropia de aceasta opera cu un curaj nebanuit. Forta sa de convingere, farmecul aristocrat si hotararea cu care abordeaza lucrul sunt calitati care conving pe oricine. Olandezul zburator si Lohengrin sper din tot sufletul sa fi e o trambulina care sa ne propulseze pe orbita repertoriului german, de toate facturile, astfel incat sa recuperam pierderile ultimilor 20 de ani. Der Rosenkavalier, Salome sau Wozzek sunt creatii, pe cat de dificile, pe atat de nelipsite de pe afi sele unui teatru de talia noastra. Nici ideea nebuneasca de a gasi un partener de coproductie, cu care sa realizam Tetralogia wagneriana nu este o solutie care sa nu fi e luata in considerare.

×
Subiecte în articol: festivalul george enescu 2011