Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Arta acţionistă a lui Ütő Gusztáv
Dată: 3 decembrie 2021 - 10 ianuarie 2022
Oră: 19:00
Locație:
Institutul Liszt - Centrul Cultural Maghiar București
Artistul vizual Ütő Gusztáv este membru în numeroase organizaţii ale artiştilor plastici din ţară şi din străinătate, lector la Universitatea Creştină Partium din Oradea, şef de catedră la departamentul de artă plastică înfiinţat în cadrul Universității Sapientia în colaborare cu Facultatea de Artă a Universităţii din Pécs. În semn de recunoaştere a activităţii sale i s-au conferit importante premii, precum Premiul Performance a Uniunii Artiştilor Plastici din România (1996), Premiul Koller a Academiei Maghiare de Artă (1999), Premiul Asociaţiei Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania (2001), Premiul Munkácsy (2009), Crucea de Merit de Argint a Ungariei (2014).
Citește pe Antena3.ro
Ütő Gusztáv a absolvit Universitatea de Artă Ion Andreescu din Cluj, secţia pictură, dar activitatea sa este mai cunoscută legat de performance. În spaţiile expoziţionale ale institutului nostru publicul poate vedea imagini realizate în timpul unor creaţii acţioniste pe care artistul le-a executat de-a lungul timpului în diferite colţuri ale lumii, şi pot fi urmărite şi câteva înregistrări video ale acestor creaţii acţioniste.
Expoziţia va fi vernisată de profesorul universitar Radu Igazság, artist plastic, regizor, în prezenţa artistului expozant Ütő Gusztáv.
Expoziţia poate fi vizitată până pe data de 10 ianuarie 2022.
Márta Jakobovits. Porțiune din drumul parcurs
Expoziția retrospectivă a Mártei Jakobovits reunește lucrări din principalele etape ale creației sale, începând cu primele serii realizate în anii ‘60 și ‘70 până la cele mai recente, expuse acum pentru prima dată.
Opera Mártei Jakobovits, aparte în peisajul ceramicii contemporane, reprezintă una dintre cele mai complexe cercetări asupra materialelor și tehnicilor de ardere și turnare, de la modalități și materialități tradiționale, redescoperite și reinterpretate, la experimente asupra chimiei, temperaturii și limitele unor procedee.
Temele centrale ale creației sale sunt legate de apariția formei, de la intervenția minimă la materialul care reacționează la voința artistului, de apariția și evoluția semnului și a încărcăturii sale simbolice, în paralel cu descoperirea – și afirmarea – legăturii cu dublu sens dintre natural / material și spiritual.
Investigarea și experimentul constante rezultă în serii de lucrări ample, unele încă în lucru și aflate într-o permanentă reconfigurare. Expoziția cuprinde și o parte documentară, o serie de desene, de experimente cu hârtia manuală și tehnicile colajului și, de asemenea, o secțiune dedicată cercetării de laborator.
Expoziția poate fi vizitată la parterul Muzeului Național de Artă Contemporană.
Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean
14 octombrie 2021 - 6 februarie 2022
Muzeul Naţional de Artă al României, sala Kretzulescu
Cu un caracter documentar, expoziția propune o contextualizare a itinerării expoziției Henry Moore la București, Bratislava, Praga și Budapesta în 1966–67. Figură centrală a sculpturii moderne, Henry Moore (1898–1986) este unul dintre cei mai importanți artiști britanici ai secolului 20, fiind cunoscut pentru figurile sale organic modelate, abstracte, în bronz și piatră. Expoziția Idolul modern. Henry Moore în Blocul Răsăritean constituie un proiect colectiv de cercetare, fiind inițiată de istoricii de artă Alina Șerban (București), Daniel Véri (Budapesta) și Lujza Kotočová (Praga).
Expoziția include zeci de materiale de arhivă (documente, fotografii, filme), precum și o serie de interviuri cu artiști și oameni de cultură martori ai expoziției în România, Cehia și Ungaria, între aceștia aflându-se Ioana Vlasiu, istoric de artă, Constantin Flondor, pictor, Grigorie Minea, sculptor, Peter Jacobi, sculptor.
Considerată a fi, la acel moment, cea mai amplă retrospectivă internațională a artistului britanic, expoziția itinerantă Henry Moore, organizată de Consiliul Britanic împreună cu autoritățile locale din România, Cehoslovacia și Ungaria, a cuprins lucrări — sculpturi și desene — realizate de-a lungul a cinci decenii, între 1924 și 1964. Cercetarea de față urmărește istoriile acestor evenimente la București, Bratislava, Praga și Budapesta, investigând rolul lor în îmblânzirea tensiunilor politice și a ideologiilor antagoniste după 1960.
Expoziția itinerantă a lui Henry Moore reprezintă un moment excepțional în istoria postbelică a expozițiilor din Europa de Est, iar revizitarea unui astfel de eveniment dintr-o perspectivă transnațională poate contribui semnificativ la înțelegerea complexității politicilor culturale ale anilor 1960.
