Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Oamenii au iubit-o, prietenii au divinizat-o. Cei care i-au fost alături işi amintesc de ea cu preţuire.
Oamenii au iubit-o, prietenii au divinizat-o. Cei care i-au fost alături işi amintesc de ea cu preţuire.
Oltean de-al ei. Indrăgostit de foclor, iubitor al romanţei şi mare admirator al romanţelor Ioanei Radu, Gabriel Bratu - grafician, fost angajat la "Casa Creaţiei Populare", din Craiova.
Citește pe Antena3.ro
"Noi ne ocupam de mişcarea artiştilor amatori. Organizam intălniri intre amatori şi artiştii profesionişti. In felul acesta artiştii amatori erau stimulaţi, participau la diverse concursuri, unde in juriu erau profesioniştii... In felul acesta am cunoscut-o pe Ioana Radu, in perioada anilor â56-â57, ea fiind şi craioveancă şi deja artist consacrat. Cănta la radio, avea spectacole..."
Descriere. "Era indrăgostită pănă peste poate de meseria pe care o făcea şi era conştientă de ceea ce făcea. Ea a dus o luptă foarte mare intre romanţe şi muzica populară propriu-zisă. De asta se şi vede că muzica populară căntată de ea este de o altă manieră decăt ce se căntă acum. Insă pentru ea romanţa a rămas de suflet, de asta i s-a şi zis «Regina romanţei romăneşti»". A ţinut foarte mult la ce făcea, n-a făcut rabat niciodată. A preferat să nu cănte undeva, dacă nu erau condiţii. I-a plăcut mulţimea, să fie adulată de cei pentru care era in stare să-şi dea sufletul pe scenă. Iar oamenii au apreciat asta. Peste tot a fost primită aşa cum se cuvenea. "La un spectacol, la Filiaşi, a durat spectacolul două ore şi ceva şi a mai durat incă două ore ieşirea din scenă. Toată lumea voia să o atingă, să o vadă de aproape. Se bucura de o popularitate foarte mare."
"Cănd a fost făcută «artistă a poporului», am vorbit cu ea. Spunea: «Băi, am meritat-o». Se făceau concursuri care ajungeau pănă la fază pe regiune. Ioana Radu era unul dintre marii artişti olteni de-ai noştri pe care-i chemam la aceste concursuri. Ea de fiecare dată stătea de vorbă cu concurenţii, ii sfătuia, ii incuraja. Ea a ţinut foarte mult la repertoriu. Intotdeauna spunea: «Feriţi-vă, maică, de făcături»."
Ropote de aplauze in Bulgaria
In Romănia publicul spectator o răsplătea cu ropote de aplauze, dar succesul interpretei a fost remarcabil şi peste hotare. In momentul in care a fost trimisă in Bulgaria pentru o serie de concerte, Ioana s-a găndit că sunt prea multe spectacole pentru căte cereri vor fi. A impărtăşit această temere violonistului Nicu Stănescu şi naistului şi interpretului Fănică Luca. Dar a avut surprinderea să descopere că publicul cerea cu insistenţă romanţa "Dor de răzbunare" şi "Ciocărlia" lui Fănică Luca.
"Ai grijă, e noapte fără lună!"
Turneele Ioanei Radu... Nimeni nu le mai ştie şirul... Timpul dintre două deplasări era atăt de scurt, că aproape nu se mai desfăceau geamantanele. La finalul unui spectacol susţinut la Orşova, in miez de noapte, membrii ansamblului şi-au ocupat locurile in autobuz. Ioana s-a aşezat in banca intăi, lăngă şofer, pe care l-a avertizat: "Ai grijă, că-i noapte fără lună...". Şoferul i-a zămbit şi au pornit spre Caransebeş. Dar, premoniţia Ioanei s-a adeverit. Pe drumul spre localitatea in care urma să participe la un nou spectacol s-a intămpat o nenorocire. Zăpăcită de farurile autobuzului, o căprioară s-a oprit in mijlocul şoselei. "Claxoneaz-o!" a strigat Ioana, dar, departe de aşa ceva, şoferul i-a răspuns fără vreun dubiu: "Nu, că se apără singurică!". N-a fost aşa. Maşina a ieşit de pe şosea. Cănd Ioana a deschis ochii, la căpătăiul ei se afla un domn, in halat alb. Era medicul care o preluase la spital. Interpreta s-a interesat de starea celorlalţi colegi şi a aflat că sunt cu toţii bine. S-a bucurat la aflarea veştii că nu murise nimeni şi şi-a aprins o ţigară.
A căntat 14 piese, In loc de trei Accidentul a imobilizat-o.
A stat in spital un "caier" de timp, a mers in cărje, accidentul provocăndu-i grave sechele la un picior. După ce a plecat acasă, a fost vizitată de actorul Miluţă Gheorghiu, care, foarte categoric, i-a anunţat finalul convalescenţei, invitănd-o la un concert al radiodifuziuinii: "Intri, le cănţi două romanţe şi gata tărguâ". Numai că "socoteala de-acasă nu s-a potritvit cu cea din tărg!", iar in loc de două-trei piese, Ioana a căntat paisprezece, in picioare, rezemată de pian.
