Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Cu o serie reuşită de directe, romănul i-a ambutisat boxerului ucrainean toată faţa." Propoziţia aceasta, pe care domnul Ionescu a citit-o de mai multe ori intr-un ziar de sport, i-a amintit pensionarului că şi el ambutisase ceva timp de trei săptămăni, pe cănd era elev de liceu şi era pus să aleagă intre culesul porumbului şi muncă patriotică la fabrica de avioane. Bineinţeles că s-a dus la fabrica de avioane.
"Cu o serie reuşită de directe, romănul i-a ambutisat boxerului ucrainean toată faţa." Propoziţia aceasta, pe care domnul Ionescu a citit-o de mai multe ori intr-un ziar de sport, i-a amintit pensionarului că şi el ambutisase ceva timp de trei săptămăni, pe cănd era elev de liceu şi era pus să aleagă intre culesul porumbului şi muncă patriotică la fabrica de avioane. Bineinţeles că s-a dus la fabrica de avioane.
Elevul Ionescu a fost repartizat, impreună cu alţi patru colegi, la secţia Operaţiuni auxiliare, unde un maistru morocănos i-a inghesuit in jurul unui banc cu menghine, le-a dat căte o bucată de tablă şi pe toată durata "vacanţei active" i-a invăţat cum se face o lingură de supă dintr-o foaie de metal plată. Operaţia se chema ambutisaj.
Cănd Ionescu i-a spus maică-sii că, spre deosebire de ceilalţi colegi, care munceau la CAP in locul ţăranilor, el fusese desemnat să ambutiseze, doamna Ionescu, deşi nu ştia in ce consta operaţiunea, l-a intrebat, măndră ca orice mamă care-şi vede fiul ajuns in sfărşit intr-un rost important: "Toată ziua, mamă?!!". "Toată ziua", a răspuns elevul Ionescu, din clasa a zecea a Liceului pedagogic "Zoia Kosmodemianskaia". Dar nu i-a mai spus că opt ore fără intrerupere izbea in neştire cu un ciocan bont o bucată de tablă şi că, in final, din ciocăneala asta de sclav avea să iasă un fel de linguroi, tocmai bun de aruncat la lada cu deşeuri.
Tovarăşe meşter, a indrăznit să-l intrebe elevul Ionescu pe nea Guşatu cel veşnic supărat, daâ nu se tămpeşte omul dacă bocăneşte toată viaţa cu ciocanul intr-o tablă? Nea Guşatu l-a privit pe elev cu o lucire de bunăvoinţă in ochii săi incercănaţi, aşa cum se uită un tată la neisprăvitul de fiu-su intr-o zi cu soare, şi a zis mai mult ca pentru sine: "Nu, că la mine sunt trimişi numai ăia gata tămpiţi".
După ce a terminat săptămănile de muncă patriotică şi a primit adeverinţa in care, la rubrica "specificul activităţii", nea Guşatu scrisese cu măna lui neagră şi reumatică "anbusitare", Ionescu n-a mai ambutisat nimic niciodată. Fapt care insemna că invăţase ceva absolut nefolositor. Că i se măncaseră căteva săptămăni din viaţă. "De profesie pensionar", cum ii plăcea domnului Ionescu să se recomande, acesta avusese o mulţime de ocupaţii, insă nici una cu care să se măndrească. Trăise din ele. Iar fiindcă pe cele mai multe nici nu şi le mai amintea, insemna că fuseseră pierdere de vreme. Nu ambutisase doar trei săptămăni, ambutisase ani intregi.
Intr-o zi, domnul Ionescu a pus măna pe hărtie şi pix şi a făcut o listă cu toate locurile pe unde fusese angajat. Cănd a terminat lista, aceasta semăna cu aceea pe care i-o scria doamna Ionescu in zilele in care il trimitea cu căruciorul la piaţă. Furios, domnul Ionescu a mototolit hărtia, apoi a netezit-o şi iar a mototolit-o, pănă cănd şi-a pierdut complet forma şi apoi a aruncat-o la gunoi. In găleată, parţial acoperită de tot felul de resturi, bucata care se mai vedea din hărtia aia ambutisată mărunt, mărunt semăna perfect cu lingura de supă atărnată deasupra chiuvetei.
Elevul Ionescu a fost repartizat, impreună cu alţi patru colegi, la secţia Operaţiuni auxiliare, unde un maistru morocănos i-a inghesuit in jurul unui banc cu menghine, le-a dat căte o bucată de tablă şi pe toată durata "vacanţei active" i-a invăţat cum se face o lingură de supă dintr-o foaie de metal plată. Operaţia se chema ambutisaj.
Cănd Ionescu i-a spus maică-sii că, spre deosebire de ceilalţi colegi, care munceau la CAP in locul ţăranilor, el fusese desemnat să ambutiseze, doamna Ionescu, deşi nu ştia in ce consta operaţiunea, l-a intrebat, măndră ca orice mamă care-şi vede fiul ajuns in sfărşit intr-un rost important: "Toată ziua, mamă?!!". "Toată ziua", a răspuns elevul Ionescu, din clasa a zecea a Liceului pedagogic "Zoia Kosmodemianskaia". Dar nu i-a mai spus că opt ore fără intrerupere izbea in neştire cu un ciocan bont o bucată de tablă şi că, in final, din ciocăneala asta de sclav avea să iasă un fel de linguroi, tocmai bun de aruncat la lada cu deşeuri.
Tovarăşe meşter, a indrăznit să-l intrebe elevul Ionescu pe nea Guşatu cel veşnic supărat, daâ nu se tămpeşte omul dacă bocăneşte toată viaţa cu ciocanul intr-o tablă? Nea Guşatu l-a privit pe elev cu o lucire de bunăvoinţă in ochii săi incercănaţi, aşa cum se uită un tată la neisprăvitul de fiu-su intr-o zi cu soare, şi a zis mai mult ca pentru sine: "Nu, că la mine sunt trimişi numai ăia gata tămpiţi".
După ce a terminat săptămănile de muncă patriotică şi a primit adeverinţa in care, la rubrica "specificul activităţii", nea Guşatu scrisese cu măna lui neagră şi reumatică "anbusitare", Ionescu n-a mai ambutisat nimic niciodată. Fapt care insemna că invăţase ceva absolut nefolositor. Că i se măncaseră căteva săptămăni din viaţă. "De profesie pensionar", cum ii plăcea domnului Ionescu să se recomande, acesta avusese o mulţime de ocupaţii, insă nici una cu care să se măndrească. Trăise din ele. Iar fiindcă pe cele mai multe nici nu şi le mai amintea, insemna că fuseseră pierdere de vreme. Nu ambutisase doar trei săptămăni, ambutisase ani intregi.
Intr-o zi, domnul Ionescu a pus măna pe hărtie şi pix şi a făcut o listă cu toate locurile pe unde fusese angajat. Cănd a terminat lista, aceasta semăna cu aceea pe care i-o scria doamna Ionescu in zilele in care il trimitea cu căruciorul la piaţă. Furios, domnul Ionescu a mototolit hărtia, apoi a netezit-o şi iar a mototolit-o, pănă cănd şi-a pierdut complet forma şi apoi a aruncat-o la gunoi. In găleată, parţial acoperită de tot felul de resturi, bucata care se mai vedea din hărtia aia ambutisată mărunt, mărunt semăna perfect cu lingura de supă atărnată deasupra chiuvetei.
Citește pe Antena3.ro
