Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
MIZE ŞI CRIZE ROMÂNEŞTI
Alegeri anticipate în an electoral este ultima temă a politicienilor, în aceste săptămâni. Un mai mare motiv pentru dezangajarea electoratului faţă de procesul alegerilor nici că exista. De fapt, ce înseamnă provocarea alegerilor anticipate, în perioada unui mandat politic? Înseamnă apelarea la un set de înţelegeri ferme între partidele opoziţiei şi cele de la putere, prin care este forţată căderea guvernului sau dizolvarea parlamentului. Ori, în aceste momente, şansele ca partidele româneşti să cadă la pace unele cu altele sunt aproape nule.
Alegeri anticipate în an electoral este ultima temă a politicienilor, în aceste săptămâni. Un mai mare motiv pentru dezangajarea electoratului faţă de procesul alegerilor nici că exista. De fapt, ce înseamnă provocarea alegerilor anticipate, în perioada unui mandat politic? Înseamnă apelarea la un set de înţelegeri ferme între partidele opoziţiei şi cele de la putere, prin care este forţată căderea guvernului sau dizolvarea parlamentului. Ori, în aceste momente, şansele ca partidele româneşti să cadă la pace unele cu altele sunt aproape nule.
MIZE ŞI CRIZE ROMÂNEŞTI
Alegeri anticipate în an electoral este ultima temă a politicienilor, în aceste săptămâni. Un mai mare motiv pentru dezangajarea electoratului faţă de procesul alegerilor nici că exista. De fapt, ce înseamnă provocarea alegerilor anticipate, în perioada unui mandat politic? Înseamnă apelarea la un set de înţelegeri ferme între partidele opoziţiei şi cele de la putere, prin care este forţată căderea guvernului sau dizolvarea parlamentului. Ori, în aceste momente, şansele ca partidele româneşti să cadă la pace unele cu altele sunt aproape nule.
Alegerile anticipate sunt aproape imposibil de organizat concomitent cu alegerile locale din luna iulie. Există atât momentul Summitul-ui NATO, cât şi termenele legate de căderea şi respingerea a două propuneri de premier. Anticipatele necesită cel puţin 90 de zile de la căderea guvernului, iar localele nu pot fi organizate mai târziu de jumătatea lunii iunie. Sau e posibil, dar cu o condiţie: dacă s-ar modifica Legea administraţiei publice locale.
Liberalii au declarat că vor lua în considerare organizarea alegerilor anticipate doar dacă va fi adoptat votul uninominal. Aruncând astfel răspunderea la Cotroceni, unde preşedintelele este singurul care poate promulga legea în actuala ei formă. Cu comentariile prezidenţiale de rigoare, desigur. Desenarea colegiilor se face prin hotărâre de urgenţă doar pe baza unui proiect de propunere elaborat de o comisie parlamentară de specialitate. Iar realizarea unei majorităţi într-o astfel de comisie, având în vedere interesele foarte diferite ale formaţiunilor politice, ar fi aproape imposibilă.
Până pe 25 mai, data la care ar urma sa aibă loc alegerile locale, sunt mai puţin de trei luni. Alegerile locale nu pot fi întârziate foarte mult timp peste data de 15 iunie, căci, conform Legii administraţiei publice locale, mandatul aleşilor locali este de 4 ani din momentul investirii. După această dată, mandatul primarilor ar fi ilegal şi ar putea fi atacat în justiţie. Singura măsură care permite prelungirea mandatului aleşilor locali după luna iunie 2008 este adoptarea unui act normativ care să prevadă acest lucru. Există un precedent în acest sens – anul 1992, când alegerile locale au fost ţinute în februarie.
Organizarea anticipatelor face din Preşedinte principalul jucător de pe scena politică, el fiind cel care decide sau nu dizolvarea Parlamentului. Acest lucru ar putea însemna că Preşedintele poate negocia o ulterioară formulă de guvernare, în funcţie de decizia pe care o va lua.
În acest fel, Preşedintelui i se dă un instrument puternic, pe care în condiţii normale nu îl are la îndemnă. Chiar dacă nu ar mai avea subiecte politice, l-am putea vedea des pe Preşedinte la sediul Guvernului pentru a veghea la buna administrare a ţării condusă de un guvern aproape nelegitim şi interimar.
Cine ar avea interesul să îi dea preşedintelui o marjă de decizie atât de mare? PNL? PSD? UDMR? Puţin probabil. Şi atunci, de ce anticipate? Şi cu cine? Pentru că, în cazul în care s-ar conveni acest troc politic, parlamentarii ar trebui să se excludă singuri din parlament, înainte de încheierea la termen a mandatelor lor. Să te dai singur afară dintr-o slujbă, fără a avea garanţii că o vei recăpăta ulterior, e o performanţă pe care desigur parlamentarii români nu doresc să o experimenteze pe pielea lor.
Ca atâtea teme politice, şi tema anticipatelor în an electoral va curge încet pe Dâmboviţa, după ce va fi fost epuizată. În timp ce adevăratele alegeri – localele – bat la uşă. Fără ezitare, anul acesta.
Alegeri anticipate în an electoral este ultima temă a politicienilor, în aceste săptămâni. Un mai mare motiv pentru dezangajarea electoratului faţă de procesul alegerilor nici că exista. De fapt, ce înseamnă provocarea alegerilor anticipate, în perioada unui mandat politic? Înseamnă apelarea la un set de înţelegeri ferme între partidele opoziţiei şi cele de la putere, prin care este forţată căderea guvernului sau dizolvarea parlamentului. Ori, în aceste momente, şansele ca partidele româneşti să cadă la pace unele cu altele sunt aproape nule.
Alegerile anticipate sunt aproape imposibil de organizat concomitent cu alegerile locale din luna iulie. Există atât momentul Summitul-ui NATO, cât şi termenele legate de căderea şi respingerea a două propuneri de premier. Anticipatele necesită cel puţin 90 de zile de la căderea guvernului, iar localele nu pot fi organizate mai târziu de jumătatea lunii iunie. Sau e posibil, dar cu o condiţie: dacă s-ar modifica Legea administraţiei publice locale.
Liberalii au declarat că vor lua în considerare organizarea alegerilor anticipate doar dacă va fi adoptat votul uninominal. Aruncând astfel răspunderea la Cotroceni, unde preşedintelele este singurul care poate promulga legea în actuala ei formă. Cu comentariile prezidenţiale de rigoare, desigur. Desenarea colegiilor se face prin hotărâre de urgenţă doar pe baza unui proiect de propunere elaborat de o comisie parlamentară de specialitate. Iar realizarea unei majorităţi într-o astfel de comisie, având în vedere interesele foarte diferite ale formaţiunilor politice, ar fi aproape imposibilă.
Până pe 25 mai, data la care ar urma sa aibă loc alegerile locale, sunt mai puţin de trei luni. Alegerile locale nu pot fi întârziate foarte mult timp peste data de 15 iunie, căci, conform Legii administraţiei publice locale, mandatul aleşilor locali este de 4 ani din momentul investirii. După această dată, mandatul primarilor ar fi ilegal şi ar putea fi atacat în justiţie. Singura măsură care permite prelungirea mandatului aleşilor locali după luna iunie 2008 este adoptarea unui act normativ care să prevadă acest lucru. Există un precedent în acest sens – anul 1992, când alegerile locale au fost ţinute în februarie.
Organizarea anticipatelor face din Preşedinte principalul jucător de pe scena politică, el fiind cel care decide sau nu dizolvarea Parlamentului. Acest lucru ar putea însemna că Preşedintele poate negocia o ulterioară formulă de guvernare, în funcţie de decizia pe care o va lua.
În acest fel, Preşedintelui i se dă un instrument puternic, pe care în condiţii normale nu îl are la îndemnă. Chiar dacă nu ar mai avea subiecte politice, l-am putea vedea des pe Preşedinte la sediul Guvernului pentru a veghea la buna administrare a ţării condusă de un guvern aproape nelegitim şi interimar.
Cine ar avea interesul să îi dea preşedintelui o marjă de decizie atât de mare? PNL? PSD? UDMR? Puţin probabil. Şi atunci, de ce anticipate? Şi cu cine? Pentru că, în cazul în care s-ar conveni acest troc politic, parlamentarii ar trebui să se excludă singuri din parlament, înainte de încheierea la termen a mandatelor lor. Să te dai singur afară dintr-o slujbă, fără a avea garanţii că o vei recăpăta ulterior, e o performanţă pe care desigur parlamentarii români nu doresc să o experimenteze pe pielea lor.
Ca atâtea teme politice, şi tema anticipatelor în an electoral va curge încet pe Dâmboviţa, după ce va fi fost epuizată. În timp ce adevăratele alegeri – localele – bat la uşă. Fără ezitare, anul acesta.
