Asocierea firmelor romanesti - singura lor sansa

Sansele capitalului autohton in conditiile globalizarii sunt minime. Singura sansa este asocierea firmelor romanesti din diferite sectoare si domenii pentru a infrunta pe cat se poate forta financiara si de piata a capitalului strain. Nu numai firmele romanesti in sine trebuie sa caute aceasta asociere,dar si autoritatile romane sunt datoare sa incurajeze si sa promoveze concret asemenea abordari.

Multi au strambat din nas cand, la initiativa presedintelui Basescu, noul pe atunci ministru al Transporturilor a modificat o serie de pevederi ale licitatiilor organizate pentru obtinerea de contracte de constructii de autostrazi, spre a permite si firmelor romanesti sa participe si sa castige. S-a strambat din nas pentru ca, vezi Doamne!, ar fi fost scoase din joc firme straine de reputatie, cu toate ca se stia prea bine ca atatea si atatea dintre acestea vin in Romania doar cu carti de vizita impresionante, dar nu si cu muncitori, specialisti sau macar utilaje, facand treaba tot cu firmele romanesti in calitate de subcontractanti.

S-ar putea insa ca atunci sa se fi spart gheata spre o noua si necesara abordare. Pentru ca remarcabil in episodul cu pricina nu a fost modificarea in sine a conditiilor de licitatie pentru a se face loc si unor firme romanesti, ci asocierea a trei firme romanesti intr-un consortiu de o forta financiara si de piata mai acatarii, care a putut tocmai astfel sa preia in constructie un tronson, deocamdata modest, de autostrada. Era insa un inceput bun, chiar daca era vorba despre firme suspecte de a constitui clienti politici abonati la contracte de asfaltari din bani publici.

Deschiderea respectiva - cu toate aspectele ei mai putin fricite, unele poate contestabile - nu a ramas fara urmari. De curand, 11 firme autohtone de constructii, cu o cifra de afaceri totala echivaland cu circa 600 de milioane de euro, au decis infiintarea unui consortiu destinat sa faca fata concurentei companiilor straine la realizarea lucrarilor de infrastructura. Consortiul, care cuprinde numele grele romanesti ale sectorului de constructii - si care lucreaza din greu, nefacand doar asfaltari de drumuri - este deschis si altor participari, caci va functiona pe proiecte in sectoarele imobiliar, energetic si de protectie a mediului.

Daca toate acestea le pareau unora exercitii de retorica nationalista, adevarata lor semnificatie a fost scoasa la iveala zilele trecute, cand, in chiar preajma intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, a fost anuntat falimentul lantului de magazine Univers’all, sever avertisment pentru soarta capitalului autohton in conditiile "marii" globalizari in general si in special in conditiile "micii", dar profundei globalizari in segmentul european pe care o antreneaza apartenenta la UE. Sansele capitalului autohton in conditiile globalizarii sunt minime. Univers’all era o companie puternica si nu un magazin de la coltul strazii, detinand supermarketuri in mai multe orase ale tarii. Dupa cum a recunoscut oficial administratorul general al retelei, "deschiderea unor lanturi de magazine internationale ne-a redus foarte mult vanzarile si am inceput sa pierdem bani. Conditii in care Univers’all a decis sa vanda amplasamentele si sa iasa din joc. Iesirea acestei retele de pe piata este cu atat mai ingrijoratoare, cu cat se produce in plin elan al retai-lului in Romania, si nu intr-o perioada de depresie a vanzarilor, dar, semnificativ, intr-o perioada de agresiva ofensiva din partea hipermarketurilor internationale (Metro, Selgros, Carrefour, Auchan, Cora, Kaufland etc.).

Cazul Univers’all atrage inca o data atentia, intr-un mod sever, asupra faptului ca singura sansa a capitalului autohton este asocierea firmelor romanesti din diferite sectoare si domenii pentru a infrunta pe cat se poate forta financiara si de piata a capitalului strain. Nu numai firmele romanesti in sine trebuie sa caute aceasta asociere, in forme institutionale sau macar pe proiecte, dar si autoritatile romane sunt datoare sa incurajeze si sa promoveze concret asemenea abordari.