x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceva e în neregulă la ficat!

0
Autor: Florin Condurateanu 24 Ian 2011 - 18:58
Ficatul rareori doare. Simptomele de boală la ficat sunt vagi, seamănă cu suferinţele aduse de alte boli. De aceea, e important ca bolile la ficat să fie desco­perite chiar la început, când ele macină pe tăcute. Suferinţele la ficat se pot decela în cele mai multe cazuri prin analize. Parametrul sugestiv în analizele de sânge privind ficatul este nivelul transaminazelor. Când aceste transaminaze ies mari e un semne de alertă: ceva e în nere­gulă la ficat. Şi se impune adân­cirea investigaţiilor. Se fac teste privind inflamaţiile din ficat, pentru aflarea gradului de fibrozare. Fibroza este gradul cel mai grav al inflamaţiei: în ficat s-au produs întăriri precum cicatricele, care au scos din funcţiune celulele hepatice. Partea rea e că aproximativ 30% dintre cei care-şi fac analizele au transaminazele crescute, deşi se simt bine. Oamenii cu transaminazele crescute în sânge au fie virusurile hepatitei B sau C, fie au perturbări de metabolism, cu colesterol mare şi glicemie crescută (150-200). Dacă virusurile B şi C nu erau descoperite, ei continuau să-i răspân­dească prin salivă, sex, tatuaje etc. Dacă nu se porneşte tratamentul, virusul B pătrunde în nucleul celulei, dezorgani­zează structura respectivă, ducând la distrugerea ordinii celulelor hepatice şi chiar la cancer hepatic. E alarmant că doar 1 din 6 purtători ai acestui virus hepatic nu face cancer, n-are transaminazele crescute. În schimb, apar vicleneşte fibroza, dezorganizarea ficatului, hepatita cronică şi ciroza. În cazul virusului B, 90% scapă de virus prin tratament, dar 6%-7% se îndreaptă direct spre cancer hepatic. În cazul virusului C, 80% rămân cu virusul şi merg spre hepatită cronică şi cancer de ficat.
Analizele de sânge periodice descoperă virusurile hepatitei B sau C şi alarma porneşte de la transaminazele crescute.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de