Cine te răneşte?

'Noi nu trebuie sa reactionam la cuvintele dezagreabile. Acestea nu sunt decat sunete inzestrate cu foarte putina energie, care ne stimuleaza timpanele. Nu lasa aceasta energie infinitezimala sa te afecteze.(...) Daca doresti ca cineva sa faca ceva, iar acesta nu face, depinde numai de tine daca te simti ranit. Nu celalalt te raneste, ci tu insuti! Cui ii apartin sentimentele tale atunci cand te simti ranit? Daca iti apartin numai tie, inseamna ca tu esti cel care te raneste, nu altcineva. Pe de alta parte, daca te poti rani singur, inseamna ca poti la fel de bine sa n-o faci', a spus Lester Levenson (Adevarul Suprem – Ed. Adevar Divin). Autorul acestor cuvinte s-a vindecat dupa ce doctorii i-au spus ca mai are de trait doua saptamani. Nu doar ca a mai trait peste 40 de ani dupa acest verdict al medicilor (el s-a vindecat, schimbandu-si modul de a gandi), dar a atins un nivel spiritual ametitor, constientizand ca intreaga cauza a suferintei se afla in noi insine.

Noi obisnuim sa spunem ca ne ranesc sotii sau sotiile, prietenii, cunoscutii, colegii, ca oamenii sunt rai si rautatea lor este de nestavilit, de necontrolat. Noi credem ca lumea asta-i puternica, mare si creatoare de suferinta, dar in noi insine exista ceva cu mult mai puternic si mai mare, ascuns privirii si intelegerii, iar acest ceva ne ramane ascuns atata vreme cat alegem sa privim cauza suferintei in afara noastra, in lume. 'Cel ce este in mine este mai mare decat cel care este in lume', ne spune si Biblia. Egoul nostru il face, insa, mic pe cel mare, il face necunoscut de Dumnezeu din noi, caci ochii nostri privesc in directia gresita, in exterior, in lume si vad ca lumea ne croseteaza suferinta. Dar, daca sentimentele sunt ale noastre, inseamna ca numai noi ne puten bucura de cele bune si tot noi le putem schimba pe cele toxice.

Sigur ca oamenii de langa noi vor continua sa ne tradeze, sa ne insele, sa ne faca diferite mizerii. Unii vor azvarli peste noi cu 'sunete inzestrate cu foarte putina energie', poate isi vor rumega cu voce tare inteligenta si vor crede ca se afla in posesia adevarului, dar noi suntem liberi sa alegem cum anume reactionam la toate acestea. Noi ne alegem atitudinea in fata oricarei provocari, a oricarui obstacol, noi decidem sa suferim, or s-i permitem sunetului grosier, aprecierii vulgare, faptei urate sa vorbeasca despre insusi autorul ei, despre cel ce a gandit-o si a simtit-o.

'Cum alegi sa reactionezi la rau', iata intrebarea care face diferenta dintre suferinta interioara si fericire. Pentru ca omul, cautator avid al fericirii in viata aceasta, sa se ridice din negura rautatii si de sub bicele zdrobitoare ale suferintei umane, trebuie sa aleaga alternativa in propria sa minte. Daca decizi sa nu te simti deranjat, indiferent ce anume iti aduc oamenii ca experienta, tradarea sau vulgaritatea, infidelitatea sau inselaciunea, daca poti sa vezi ca atitudinea si comportamentul fiecaruia s-a nascut din el insusi, vorbesc despre el si, prin ele, omul isi dezvaluie caracterul, te poti insenina. Sa fii fericit inseamna sa decizi asta si sa nu mai permiti in tine ganduri care vad raul. Caci Ego-ul vede raul, el s-a nascut in experienta umana, in perceptia umana, pe cand Eul nostru real este la fel de inocent si de frumos ca un copil. Lester Levenson mai spune;'Nu vedea raul, nu auzi raul, nu te gandi la rau – iar raul va disparea complet din viata ta'!