x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Costică Andrei sau cam aşa ceva

0
Autor: Tudor Octavian 22 Iun 2010 - 00:00
M-a oprit pe stradă un bărbat sfrijit, fără vârstă şi cu un chip pe care nu-l ţii minte nici dacă-ţi propui. S-a uitat imperativ drept în ochii mei, ca şi cum s-ar fi aşteptat să exclam "Vai, Cutare, tu eşti măi, Cutare?!", apoi, contrariat că nu reacţionez în nici un fel, a zis că el e Costică Andrei. Ca să mă scutească de momentul jenant care, după socotinţa sa, ar fi fost să urmeze, insul a precizat, cu o presiune de reproş în glas, că i-am folosit numele într-o mulţime de articole şi că, practic, în ultimele luni, tot ce am scris, despre el, despre Costică Andrei, am scris.

Nu trebuia să fii medic ca să-ţi dai seama că necunoscutul făcuse o obsesie, că i s-a pus pata pe mine şi că era posibil ca incidentul să ducă în absurd, ca în filmele acelea în care subiectul pleacă de la aproape nimic. La modul superior, puteam să gândesc că bărbatul se regăsea în problematica articolelor mele de fiecare zi şi că proceda metaforic, când insista că am scris chiar despre el, cetăţeanul Costică Andrei. Era însă de ajuns să te uiţi mai bine la faţa lui ca să realizezi că nu era vorba de un mod superior de a considera situaţia, că omul avea mintea încurcată.

După ce l-am lăsat în plata Domnului, mi-am reamintit că luni de-a rândul o doamnă din provincie m-a ţinut la curent, în zeci de scrisori, cu o poveste de familie, unde apărea şi numele unui băiat de-al ei, Costică Andrei, făcut cu un ziarist mai mult decât cunoscut şi pe care ziaristul nu-l recunoştea ca fiu. Din scrisorile femeii reieşea că eu aş fi fost la curent cu toată istoria şi că eram dator, în virtutea amiciţiei ce ne lega, să intervin. Scrisorile doamnei s-au înmulţit, au venit şi câte două într-o zi, din ce în ce mai ultimative şi mai incoerente, până ce firul s-a rupt şi nu mi-a mai scris.

Din poveştile jurnaliştilor, care au avut de-a face cu maniaci, se poate întocmi un volum cu un cuprins clinico-fantastic. Eu, de exemplu, am mai păţit-o cu un apucat care, de fiecare 9 octombrie, timp de două decenii, mi-a scris că mă urăşte, fără să se explice şi de ce. Acum cred că n-a existat nici o femeie, că scrisorile acelea fără număr erau tot halucinaţiile bărbatului sfrijit şi cu privirea iscoditoare, care-şi zicea Costică Andrei.

Trebuie să ai parte şi de poveşti de acest gen, ca să devii conştient de multele şi incontrolabilele efecte pe care le produce presa. Adesea, când mama sau tata îţi spun că "S-a scris despre asta în ziar" ori "Aşa e, cum am citit eu în ziar", descoperi în propria-ţi familie ce rol poate să joace un articol căruia tu nu îi dai importanţă. Cazul lui Costică Andrei, sub învelişul psihiatric, adună un infinit de tipuri de raportare la ştirea şi la textul din gazetă. Dai într-un loc şi crapă în altul. Se spune că oricât de bun ar fi un articol, viaţa lui e de o zi şi numai prin excepţie mai lungă. Tu, jurnalistul, l-ai dat la tipar, ţi-ai făcut treaba de o zi, iar pentru un cititor pe care n-ai să-l cunoşti niciodată cuprinsul articolului e ocazia de natură să-i schimbe existenţa.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de