Crestere economica pentru paturi subtiri de populatie

Depasirea previziunilor celor mai optimiste in materie de crestere economica obtinuta in perioada scursa din acest an i-a indemnat pe unii chiar sa se intrebe asupra veridicitatii datelor statistice. Nu exista insa nici un motiv serios de a pune aceste date la indoiala. Problema nu este asta. Cresterea respectiva exista intr-adevar, nu este doar pe hartie. Problema este una calitativa: in ce consta de fapt cresterea inregistrata si, in functie de acest continut, ce se poate astepta de la ea! Cine si cat ii va culege roadele?!

In mod evident, cresterea economica obtinuta este produsul in cea mai mare parte al investitiilor straine. O analiza fina - absolut necesara - ar trebui sa cedeze cat din aceasta crestere a venit din partea investitiilor straine noi si firmelor straine deja implantate in Romania si cat din partea investitiilor facute de capitalul autohton.

Capitalul strain a preluat controlul in intreaga axa majora a economiei (petrol, distributii de gaze si electricitate, otel, ciment, telecomunicatii, banci), respectiv in sectoare cu profitabilitate maxima si sigura. Capitalul autohton a ramas in sectoare de rangul doi, unde oricum profitul se obtine greu si, comparativ, cu eforturi investitionale mari. Nu trebuie insa cine stie ce cercetari pentru a observa, de asemenea, ca investitiile straine noi se indreapta predilect si masiv catre sectoarele de profitabilitate rapida: financiar-bancar si imobiliar (birouri, vile si apartamente de lux), in timp ce orientari in ultima analiza derizorii se constata spre economia reala, indeosebi spre industria prelucratoare sau agricultura.

Concluzia din punctul de vedere discutat aici este ca investitiile straine - care au atins niveluri intr-adevar semnificative, ba chiar coplesitoare in raport cu investitiile pe care le pot realiza firme cu capital autohton - sunt creatoare de crestere economica puternica, dar cu o ocupare redusa de forta de munca si cu o distributie de polarizata a roadelor ei. Cifrele statistice dovedesc ilustrativ acest lucru. Dovada cea mai graitoare este ca, pe de o parte, la o crestere economica in fond deosebit de inalta, ocuparea fortei de munca stagneaza, neproducandu-se cum ar fi normal o sporire a numarului locurilor de munca, iar, pe de alta parte, ca de roadele acestei cresteri economice nu ajung sa beneficieze decat paturi subtiri de populatie, majoritatea acesteia nealegandu-se cu nimic.

Acest tip de consecinte constituie si proba ca actuala crestere economica din Romania este obtinuta prin implicarea consistenta a capitalului strain si nu emana de la capitalul autohton. Si nu pentru faptul ca cel dintai ar fi cumva mai "rau" decat cel din urma, ci pentru ca, prin forta financiara si abilitatile de piata de care dispune, are capacitatea de a actiona selectiv doar unde vrea, unde return-ul investitional este mai mare si ocuparea de forta de munca este mai mica si, deci, profitabilitatea este mai inalta. Sa nu ne ferim a afirma deschis ca roadele cresterii economice cu care se mandreste Romania nu numai sunt culese de paturi subtiri de populatie, dar se si concentreaza in domenii colaterale, chiar efemere, fara functie sociala.

"Sa nu ne ferim a afirma deschis ca roadele cresterii economice cu care se mandreste Romania nu numai sunt culese de paturi subtiri de populatie, dar se si concentreaza in domenii colaterale, chiar efemere, fara functie sociala."