Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Îmi tot vine în minte în ultima vreme ce război a fost atunci când s-au tăiat indemnizațiile acordate mamelor pentru creșterea copiilor. Cum ni se explica, de la tribuna prezidențială sau de oricare ministru era întrebat că e criză și că e nevoie de bani și că și așa sunt lungi concediile. Și că se face economie de 30 de milioane de euro. 30 de milioane de euro, exact. Mărunțiș, adică, pe lângă jaful organizat pe care l-au executat domnii și doamnele acestea, aceiași care ne explicau că e nevoie de un pic de rigoare și de ordine. Și că gata cu ajutoarele sociale, să numărăm bibilicile, că nu se mai poate așa. 30 de milioane de euro, când doar în două-trei dosare de acum prejudiciul e de sute de milioane de euro. Cât cinism să fi avut cei care anunțau cu convingere că toate tăierile sunt necesare, când sunt cam aceiași cu cei pe care îi regăsim acum prin Arestul Central. Ar fi interesant, poate, de făcut un calcul al economiilor pe care ni le-au anunțat la vremea respectivă, comparative cu prejudiciile pe care le anunță acum procurorii. Și nu doar prejudicii. Comisioanele procentuale pe care le luau primarii degrabă iubitori de artă și cultură, supraevaluările şi subevaluările, afacerile făcute doar pentru profiturile proprii, proiectele anunțate cu emfază și abandonate după ce n-a mai fost loc de furat. Așa, măcar ca să avem o proporție a dezastrului. Nu de alta, dar poate dacă furau un pic mai puțin eram și noi mai ca Polonia. Măcar, pentru că dacă nu furau deloc, PIB-ul Norvegiei ar fi fost mic copil.
www.maria-coman.ro
