Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Putine populatii sunt cele care, in istoria apropiata, si-au manifestat, atat de entuziast cum au facut-o romanii, dorinta de a intra in familia statelor europene. Cum de, in numai cativa ani, au ramas atat de putini? De ce, astazi, jumatate dintre romani sunt fie eurosceptici, fie anti-europeni? In analiza data publicitatii ieri, am semnalat cateva posibile cauze. Cred insa ca radacinile euroscepticismului, in ceea ce-i priveste pe romani, sunt mai putin generale si mai mult punctuale.
Euroscepticismul in sine nu este un fenomen grav. Un cetatean european care intra in aceasta categorie este, de fapt, un om prudent, precaut, marcat de indoieli si care isi asuma, in mod lucid, o anumita distantare fata de asa-numita cauza comuna europeana. Ceea ce este insa cu adevarat grav este ca dintre eurosceptici sunt recrutati anti-europenii - acele persoane care militeaza in mod activ si programatic pentru iesirea din UE.
Intrarea noastra in Uniunea Europeana s-a facut cu costuri. Mari. Pana acum am platit mai mult decat am reusit sa castigam din apartenenta noastra la aceasta organizatie supranationala. Iesirea din Uniunea Europeana, la randul ei, ar presupune costuri enorme. De aceea, intelegerea fenomenului euroscepticismului este importanta pentru ca, odata fiind pus diagnosticul corect si evidentiate cauzele fenomenului, pot fi identificate si remediile.
Prima mare deziluzie resimtita de cetatenii Romaniei vizeaza nivelul de trai. Integrarea noastra euro-atlantica nu a avut drept efect o crestere semnificativa a bunastarii populatiei. Dimpotriva, s-au accentuat discrepantele intre un numar, din ce in ce mai mic, de romani care au reusit sa acceseze, intr-un timp record si intr-un mod de multe ori suspect, cele mai importante resurse ale statului si marea masa a cetatenilor, din ce in ce mai pauperizati. In al doilea rand, romanii sunt sensibili, poate mai mult decat alte popoare europene, la conservarea valorilor nationale. Ori, unul dintre efectele proceselor din ultimii douazeci si trei de ani, accentuate dupa intarea noastra in UE, este o tendinta, din ce in ce mai vizibila si mai dureroasa, de deznationalizare. Sub aspect economic, comercial, dar si cultural. Concetatenii nostri nu percep Uniunea Europeana ca fiind o casa comuna a natiunilor, ci mai degraba un mecanism prin care natiunile mai puternice canibalizeaza si dezmostenesc natiunile mai slabe.
Din punct de vedere democratic, romanii au observat - ma refer in special la eurosceptici - ca democratia multistatala a UE nu confera, de fapt, un loc egal tuturor tarilor. Exista un fel de spatii concentrice din care periferia non-UE este practic condusa de un centru al statelor UE, dintre care cateva detin rolul principal. In timp ce, la periferia periferiei, Europa face experimente pe doua state, Romania si Bulgaria, neprimite in spatiul Schengen si torturate prin Mecanismul de Control si Verificare, in epicentrul puterii continentului se afla de fapt Germania.
O Germanie care a contribuit masiv la deznationalizarea economiei romanesti, la transformarea acestui stat intr-o piata de desfacere si intr-un furnizor de materii prime ieftine si de forta de munca. In cea mai mare masura, euroscepticismul romanilor este o consecinta a politicii Germaniei.
Sursa: CorectNews
Citește pe Antena3.ro
