Reacţionează cineva la protestul lui Năstase?

Este incredibil ce se întamplă în faimosul dosar “Trofeul calităţii”. În care Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare. Iar victimele colaterale, Bogdan Popovici şi soţia acestuia, Marina Popovici, la 6, respectiv, 5 ani. Acum, până şi ultima cale de atac posibilă, contestaţia în anulare, este viciată procedural de către judecători. Pare a fi o conspiraţie montată undeva, cu siguranţă la Cotroceni, împotriva unui important lider politic.
   
Carevasăzică, procurorii lui Daniel Morar, după ce Năstase a fost ameninţat public de către preşedintele-jucător şi magistrat Traian Băsescu, audiază aproape 100 de persoane, dintre care unora li se schimbă, în mod miraculos, calitatea de acuzat în cea de martor şi întocmesc un voluminos dosar. La acea vreme, instrumentat de o distinsă doamnă, Ioana Bogdan. Dosarul este trimis în instanţă pentru a fi judecat, în condiţiile în care, în ciuda volumului impresionant de documente şi declaraţii, aşa cum avea să constate instanţa mai târziu, nu există nicio probă de natură să conducă la condamnarea lui Năstase şi a celorlalţi. Cum scrie negru pe alb în motivare. Dar ce motivare?
   
După un lung şi tracasant proces, în care, în ultima parte, cadenţa a devenit năucitoare, fostul ministru de Externe al României, fostul prim ministru, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fostul preşedinte al celui mai mare partid, PSD, este, în mod spectaculos, condamnat la închisoare. De către cine? De un complet din care făcea parte şi distinsa doamnă Ioana Bogdan. Cea care a contribuit, alături de Morar, la confecţionarea rechizitoriului, pusă acum să execute. Iar condamnarea nu a fost însoţită de motivare decât după o pauză de vreo 7 luni. Astfel încât, în absenţa motivării, document obligatoriu prin lege, care trebuie să succeadă sentinţa la un interval rezonabil de câteva zile, Adrian Năstase nu putea apela nici la vreo cale extraordinară de atac pentru a se apăra şi nici nu se putea adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului, pentru a reclama, în fine, ancheta şi judecata abuzivă.
   
Între timp, acelaşi Adrian Năstase dovedeşte o atitudine exemplară în închisoare, munceşte pe rupte, publică mai multe cărţi, face cursuri şi conferinţe cu deţinuţi şi îşi câştigă din plin dreptul la o reducere a pedepsei. Ar fi trebuit să fie pus în libertate în 4 ianuarie. Acest lucru nu s-a întâmplat. Nu s-a întâmplat din simplul motiv că instanţa nu a avut timp să judece cauza. Astfel încât, omul mai rămâne acolo, în mod abuziv, până cel mai devreme pe 12 februarie. Ce se întâmplă apoi?
   
Adrian Năstase insistă, procedand legal, şi solicită urgentarea termenului de judecată. Cui? Unui complet total surd. Şi are loc spectaculoasa şi dramatica confruntare prilejuită de procedura contestaţiei în anulare. Această contestaţie în anulare trebuia să fie judecată de cine credeţi? De doi judecători care pronunţaseră şi condamnarea. Dintre care unul este cine credeţi? Tot distinsa doamnă Ioana Bogdan. Apropiată colaboratoare a lui Daniel Morar. Şi aşa se face că, scârbit şi în semn de protest, Adrian Năstase renunţă la această cale extraordinară de atac.
   
Povestea, însă, nu a fost scrisă până la sfârşit. Şi, în orice caz, s-a vorbit prea puţin despre victimele colaterale. Despe soţii Bogdan şi Marina Popovici.

Sursa: CorectNews