x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Taxa pe credinţă

Taxa pe credinţă

de Cristian Crisbăşan    |    25 Feb 2011   •   16:48
Taxa pe credinţă
Sursa foto: Cristian Crisbăşan/

Într-un recent sondaj de opinie s-a stabilit că încrederea populaţiei în Bi­se­ri­ca Ortodoxă Română este pe o ten­din­ţă descendentă, scăzând cu 8 procente din 2009 şi până azi.

Pe de altă parte, deşi un înalt re­pre­zentant al BOR declara, în direct, la un post de televiziune în 2004 că proiectul Catredralei Mântuirii Neamului va fi fi­nanţat exclusiv din donaţii private şi nu din bani publici, ne trezim că în 2011 Guvernul alocă zece milioane de lei de la buget fix acestui proiect. Se încalcă astfel fix Constituţia României (principiul se­parării dintre stat şi biserică) şi Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor. "În România nu există religie de stat; sta­tul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.

Cultele sunt egale în faţa legii şi a au­torităţilor publice. Statul, prin au­to­ri­tăţile sale, nu va promova şi nu va fa­voriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult." În fine, avem art. 10 alin. 5 din Legea nr. 489/2006: "Nimeni nu poate fi cons­trâns prin acte administrative sau prin alte metode să contribuie la cheltuielile unui cult religios".

Bun. Ce face statul, concret? A spi­rjinit financiar anul trecut peste 1.400 de biserici şi aşezăminte religioase din bani publici. Finanţează megalomanul şi arogantul proiect al Catedralei Neamului. În învăţământ, teoria evoluţionistă a fost evacuată din programă fiind înlocuită cu creaţionismul creştin, orele de religie sunt impuse ca fiind obligatorii (deşi legea spune că sunt op­ţionale), iar profesorii de religie fac prozelitism creştin ortodox, în loc să respecte principiile Constituţiei şi să predea istoria religiilor. Asta în timp ce mass-media prezintă foarte des tot felul de derapaje ale funcţionării acestei instituţii su­pra­constituţionale numite BOR. Iată doar câteva exemple recente.
Episcopia Giurgiu a cumpărat în 2006 o vilă imensă cu 750 de mii de eu­ro de la un vameş corupt care făcea con­tra­bandă cu ţigări, potrivit unei investi­ga­­ţii publicate în ziarul independent Giurgiuveanul. Un fost puşcăriaş, de me­serie mecanic, falsificând nişte acte şi substituindu-se cumnatului său decedat (care fusese popă), dând şpagă unde tre­buia, a ajuns popă într-o parohie. Po­pa Alexandrescu i-a declarat reporterului care l-a sunat: "Băga-mi-aş p...a în gura mă-tii de lătură!". Patriarhia BOR i-a declarat aceluiaşi reporter nimic.

Mi-a aduc aminte că prin anii 2000, un arhitect care se ocupa cu restaurarea monumentelor istorice şi a lăcaşelor de cult îmi povestea un episod legat de o biserică la care lucra. Popa voia cel mai bun şi mai scump acoperiş posibil, adevărată ctitorie care să învingă timpul. Calculele au arătat că preţul final, cu tot cu manoperă, al execuţiei acestui acoperiş se apropia de patru miliarde de lei! Popa a zis "Bine, vă sun când am banii!". Arhitectul a crezut că subiectul este închis, dar după două săptămâni l-a sunat popa şi i-a zis vesel: "Gata, am banii de acoperiş, când vă apucaţi de lucrare?".
Mi-aş dori foarte tare ca adevărata activitate financiară a BOR să fie făcută publică la modul cel mai transparent. Mi-aş dori ca în România să nu mai existe profesori de religie care să le spună copiilor că vor ajunge în iad dacă părinţii lor nu sunt căsătoriţi religios la biserică sau dacă sunt de religii diferite. Sau că singura religie adevărată este creştinismul ortodox.

×