Premierul Tudose, foarte supărat pe Fondul Monetar Internațional, primește un sprijin de principiu pentru programul de guvernare chiar de la finanțatorul internațional atât de hulit. În adunarea anuală a FMI care tocmai s-a încheiat la Washington, una dintre căile evidențiate pentru o așezare a economiei mondiale pe traiectoria dezvoltării durabile este atenuarea inegalităților. Christine Lagarde, directorul general al Fondului, punea politicile pentru creșterea șanselor pentru tineri și implicarea femeilor în economie alături de reducerea inechităților ca resurse importante pentru a evita recăderea în criza economică. Un raport supus dezbaterii are un titlu explicit pragmatic, „Inegalitatea: politica bugetară poate fi decisivă”. Autorii evidențiază că în timp ce se constată o reducere a diferențelor de dezvoltare între țări, prin dinamismul Chinei și Indiei, în interiorul țărilor avansate se înregistrează polarizarea puternică a veniturilor. Politica bugetară reprezintă levierul pentru a atenua inegalitățile de venituri. Studiul arată că în țările avansate o treime din inegalitățile de venituri este compensată de transferurile bugetare. Cheltuielile pentru sănătate și educație sunt direct legate de acestea, ele fiind reglate prin măsuri fiscale, dar și de opțiunile administrative. Impozitarea diferențiată pe venituri, considerată o măsură de echitate, a fost revizuită, în țările OECD impozitarea maximală scăzând în deceniul 1980-1990 de la 65%, la 35%. Scăderea de impozite nu a oprit creșterea economică, dar nici nu a blocat procesul de polarizare a veniturilor. Vitor Gaspar, unul dintre autorii studiului citat, aduce și alte date relevante privind consecințele inegalităților. În țările dezvoltate, diferența de educație influențează durata de viață: cei cu studii superioare au o speranță de viață cu 4-14 ani mai mare decât cei cu nivel de instruire inferior.
Ionuț Mișa, ministrul de Finanțe, se întoarce de la Washington întărit cu asemenea informații și orientări pentru a fundamenta măsurile fiscale care nu intră în coliziune cu strategia FMI și susțin programul actual de guvernare. Așadar, premierul Tudose se află în situația văcarului care s-a supărat pe sat.