Celule din piele de şoarece pot fi transformate direct în neuroni funcţionali

Celulele epiteliale prelevate de la şoareci au fost transformate direct în neuroni funcţionali, fără a mai trece prin etapa de reprogramare în celule suşă pluripotenţiale, considerată până în prezent indispensabilă. Neuronii obţinuţi în laborator "sunt complet funcţionali", fiind capabili să stabilească conexiuni şi să transmită semnale către alte celule nervoase.

"Această descoperire ar putea revoluţiona viitorul terapiilor pe baza celulelor suşă umane şi ar putea conduce la o revizuire a felului în care oamenii percep felul în care celulele îşi aleg şi îşi menţin funcţiile lor specifice în organism", se afirmă într-un comunicat al universităţii americane Stanford.

"Am indus transformarea directă a unui tip de celule într-un alt tip de celule, complet diferit", a explicat Marius Wernig de la Institutul de biologie a celulelor suşă şi de medicină regenerativă al Universităţii Stanford, coordonatorul acestui studiu.

Neuronii obţinuţi în laborator "sunt complet funcţionali", fiind capabili să stabilească conexiuni şi să transmită semnale către alte celule nervoase.

Celulele suşă embrionare au fost denumite "pluripotenţiale", deoarece sunt capabile să se transforme în oricare dintre tipurile de celule specializate (coronare, cerebrale, sangvine, etc). Utilizarea lor, însă, ridică numeroase probleme de etică şi rămâne foarte controversată. Celule suşă denumite "adulte" sunt deja mult mai specializate.

Descoperirea în 2007 a unei metode de reprogramare a celulelor epiteliale umane în celule suşă pluripotente induse (IPS) a fost prezentată la acea vreme ca o descoperire ştiinţifică majoră, care deschide calea pentru punerea la punct a noi tratamente specializate, evitând problemele de natură etică.

Echipa de cercetători ai universităţii Stanford au dorit evitarea tocmai a acestei etape, a reprogramării celulelor umane în celule IPS, informează AFP, citată de Mediafax. Reprogramarea celulelor obişnuite în celule IPS poate să altereze genomul celor din urmă, conducând la creşterea riscului de apariţie a unor tumori. O nouă metodă de reprogramare, prezentată în martie 2009 în revista Science, ar fi capabilă, în opinia specialiştilor, de a elimina această problemă-cheie.