Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ipoteza potrivit căreia Napoleon ar fi fost otrăvit de paznicii săi în timp ce se afla prizonier pe insula Santa Elena, unde împăratul şi-a găsit sfârşitul, nu se mai susţine.
Ipoteza potrivit căreia Napoleon ar fi fost otrăvit de paznicii săi în timp ce se afla prizonier pe insula Santa Elena, unde împăratul şi-a găsit sfârşitul, nu se mai susţine. Oameni de ştiinţă italieni au făcut o nouă analiză a firelor sale de păr cu ajutorul fizicii nucleare şi au constatat că creşterea conţinutului de arsenic la sfârşitul vieţii sale nu a fost semnificativă. Studiul nu exclude totuşi faptul că expunerea la arsenic, de-a lungul întregii sale vieţi, ar fi contribuit la moartea lui Napoleon, se arată într-un articol publicat de ziarul El Pais. Au fost analizat fire de păr ale lui Napoleon din diferite epoci: când era copil în Corsica, în timpul exilului său în insula Elba, în ziua morţii sale la Santa Elena (5 mai 1821) şi la o zi după moartea sa. Au fost, de asemenea, analizate fire de păr ale fiului său, regele Romei, din anii 1812, 1821 y 1826 şi ale împărătesei Josefina, prelevate la moartea sa, în 1814. Mostrele au fost oferite de muzeele din Parma, Paris şi Roma. Drept control, au fost analizate fire de păr de la 10 persoane în viaţă. Firele de păr ale lui Napoleon au fost introduse în capsule şi au fost inserate apoi într-un mic reactor nuclear de cercetare din Pavia. Printr-o tehnică de activare a neutronilor, astfel încât mostrele să nu fie distruse, s-a verificat că toate prezentau urme de arsenic. De fapt, conţinutul acestei otrăvi în mostrele de păr de acum 200 de ani este de cel puţin o 100 de ori mai mare decât în firele de păr actuale. Acest lucru arată că la începutul secolului al XIX-lea, arsenicul era prezent în mediul înconjurător în cantităţi considerate astăzi drept periculoase.
Totuşi, conţinutul de arsenic nu a variat de-a lungul vieţii lui Napoleon, ceea ce exclude ipoteza că el ar fi fost otrăvit cu această substanţă, explică oamenii de ştiinţă de la Institutul Naţional de Fizica Nucleară, care au publicat analiza în revista de specialitate Il Nuovo Saggiatore.
