Necesara iluzie - Ultimul templier

Raymond Khoury este inca un autor care ar fi fost ars pe rug daca ar fi trait in vremea Inchizitiei. Romanul sau Ultimul templier, tradus in peste 30 de limbi, l-ar fi trimis urgent in fata unui tribunal ecleziastic si sentinta ar fi fost neinduratoare, oricat ar fi implorat clementa.

Raymond Khoury este inca un autor care ar fi fost ars pe rug daca ar fi trait in vremea Inchizitiei. Romanul sau Ultimul templier, tradus in peste 30 de limbi, l-ar fi trimis urgent in fata unui tribunal ecleziastic si sentinta ar fi fost neinduratoare, oricat ar fi implorat clementa. Dar acest libanez traieste in pace la Londra, in zilele noastre, impreuna cu sotia si fiicele sale, si a scapat fara ca macar Vaticanul sa ceara imperativ interzicerea cartii lui, ceea ce nu s-a intamplat si cu faimosul Cod al lui Da Vinci. Nu exista nici un scandal Raymond Khoury, cu toate ca romanul sau are ca moto observatia cinica a Papei Leon al X-lea: "Ne-a convenit de minune acest mit al lui Hristos". Ultimul templier este mai dur la adresa Bisericii catolice decat cartea lui Dan Brown, mai palpitant si mai credibil decat aceasta si, dupa opinia unora, si mai bine scris. Povestirea cu virtuti cinematografice incontestabile - in curand va fi ecranizata - se desfasoara pe doua planuri. Un fir al naratiunii urmareste aventurile tanarului cavaler templier Martin de Carmaux, care, scapand in anul 1291 din asediul Acrei de catre musulmani, incearca sa ajunga la Paris pentru a inmana un mesaj Marelui Maestru al Ordinului. Alt fir epic urmareste peripetiile prin care trec Sean Reilly, agent FBI, si indrazneata cercetatoare Tess Chaykin, insetata de glorie, dornica de a face o descoperire arheologica de rasunet. Cei doi cauta sa descifreze o serie de crime comise de personaje misterioase pornite in cautarea comorii templierilor. Din Manhattan ajungem in Turcia, de acolo in insulele grecesti, descrise cu minutiozitate, semn indubitabil al unei bune cunoasteri a locurilor. Daca eroii lui Dan Brown doreau cu febrilitate sa afle unde e Graalul si pretind in final a-i fi deslusit semnificatia, protagonistii lui Khoury ajung la un moment dat in posesia unui document tulburator - Evanghelia scrisa de Iisus. Reilly si Tess prefera s-o faca insa pierduta, pentru a nu distruge o iluzie de 2.000 de ani, benefica pentru o buna parte a omenirii, cu toate ca a provocat si multe orori. La sfarsitul cartii care se citeste pe nerasuflate, desi are peste sase sute de pagini, persista totusi o intrebare: oare de ce se inmultesc lucrarile - fie ele si de fictiune - care contesta natura divina a Mantuitorului si minunile pe care le-a infaptuit?