În intervalul 18-20 aprilie, în localitatea Cison di Valmarino, din provincia Treviso, Italia, se va desfăşura primul ''G-8'' agricol din istoria reuniunilor ţărilor cu cele mai dezvoltate economii din lume, informează Agerpres.
"Pentru prima dată, G-8 se va deschide şi reprezentanţilor unor organisme internaţionale precum FAO, Programul Alimentar Mondial /PAM/, Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă, Banca Mondială şi Task Force a ONU privind siguranţa alimentară, numit anul trecut de secretarul general al ONU, Ban Ki Moon'', a declarat ministrul italian pentru politici agricole, Luca Zaia, care a anunţat acest summit. Linia călăuzitoare a reuniunii va fi aceea de a trasa o cale împărtăşită pentru ieşirea din criză şi pentru a răspunde la urgenţa alimentară mondială, restituind producţiei agricole şi celor care lucrează în sector rolul central în economie şi eliminând risipa care astăzi reprezintă pentru întreaga planetă un cost social şi financiar ce nu mai poate fi susţinut, notează ziarul italian La Stampa. ''Trebuie să reducem decalajul dintre cerere şi ofertă şi printr-o gestiune coordonată a stocurilor internaţionale, care să permită punerea la dispoziţie a rezervelor celor mai mari producători. Multe semnale arată că odată cu noua reluare a ciclului economic mondial, creşterea cererii marilor zone emergente şi noua creştere a facturii la energie, legată de aceasta, ne vom afla în situaţia de a trebui să înfruntăm spirala preţurilor agricole. Problema este structurală şi este nevoie de o strategie concertată la nivel mondial. A venit vremea să o facem acum'', a mai precizat Zaia. Pe scurt, prioritatea este de a bloca acel neocolonialism care trece prin volatilitatea preţurilor agricole internaţionale /aşa cum s-a întâmplat în anii trecuţi cu cerealele/ şi care a generat operaţiuni globale de achiziţionare de terenuri la scară foarte vastă, atât de către mari grupuri financiare cât şi de către guverne.
AJUTOARE. La nivel european, Italia negociază pentru a se găsi o soluţie la penalizările pentru surplusul de producţie în raport cu cotele de lapte, în total 1,85 miliarde de euro. Zaia intenţionează să prezinte până la 30 ianuarie Consiliului de miniştri de la Roma decretul care va pune capăt contencioaselor deschise şi care prevede redistribuirea a 840.000 de tone de noi cote de lapte destinate şi producătorilor amendaţi care îşi vor reglementa situaţia. Soluţia identificată pentru a resorbi datoria este aceea de a introduce o schemă de subdivizare în rate. ''Este o soluţie posibilă, dar trebuie să fie în condiţiile pieţei. În ceea ce priveşte distribuirea noilor cote de lapte la întreprinderile care au respectat regulile şi la cele care nu au făcut acest lucru, este vorba de o decizie exclusiv de competenţa autorităţilor naţionale'', a declarat comisarul european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel. Oficialul european a dat undă verde unor noi măsuri de sprijinire a pieţei de lactate şi brânzeturi afectată de recenta prăbuşire a preţurilor. Astfel, producătorii sortimentelor Parmigiano Reggiano şi Grana Padano vor putea beneficia de ajutoare în valoare de 253,9 euro pe tonă pentru exportul pe piaţa mondială, Pecorino Romano va primi o contribuţie de 249,1 la tonă iar Provolone de 202,5. Intervenţii de sprijin sunt prevăzute şi pentru unt, lapte praf şi alte brânzeturi europene. Unele aspecte ale pachetului de ajutoare îngrijorează însă organizaţia agricolă Confagricoltura: ''Comisia Europeană intenţionează să intervină numai în favoarea unor sortimente de produse, dar intervenţia trebuie să se extindă la ansamblul produselor'', a precizat organizaţia. (V.A.)
Citește pe Antena3.ro