Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un uriaş depozit subteran de gheaţă de pe Marte conţine tot atâta apă ca şi Lacul Superior, cel mai mare dintre Marile Lacuri din America de Nord, indică un nou studiu, relatează miercuri Live Science.
Stratul de gheaţă, care se întinde pe o suprafaţă mai mare decât statul New Mexico, se află în emisfera nordică şi este acoperit de un strat de sol de unu până la zece metri. Din acest motiv reprezintă o posibilă resursă substanţială pentru viitorii astronauţi care vor explora Planeta Roşie, susţin membrii echipei de cercetători.
"Depozitul este probabil mai accesibil decât majoritatea apei provenite din gheaţă pe Marte, întrucât se află la o latitudine joasă şi într-o zonă plată, netedă, unde aterizarea unei nave ar fi mai uşoară decât în alte zone cu gheaţă subterană", a precizat într-un comunicat Jack Holt, din cadrul Universităţii din Texas.
Cercetătorii, conduşi de Cassie Stuurman din cadrul Institutului de geofizică al Universităţii din Texas, au analizat observaţiile din regiunea marţiană Utopia Planitia realizate de aşa-numitul Shallow Radar (SHARAD, radar de suprafaţă), instrument aflat la bordul navei Mars Reconnaissance Orbiter (MRO) a NASA.
Datele adunate de SHARAD în timpul a 600 de treceri ale MRO pe deasupra regiunii Utopia Planitia au dus la descoperirea depozitului de gheaţă, aflat între 39 şi 49 de grade latitudine nordică. Stratul oscilează în grosime între 80 şi 170 de metri şi este format în proporţie de 50 până la 85% din apă îngheţată, restul fiind roci şi particule mai mici.
Asta plasează volumul de apă din acest strat subteran de gheaţă pe picior de egalitate cu cel din Lacul Superior, cel mai mare dintre Marile Lacuri din America de Nord, în care se află 12.090 kilometri cubi de apă.
SHARAD este capabil să facă deosebirea între straturi de apă lichidă şi gheaţă, iar datele prelevate de instrument arată că în prezent toată apa din regiunea Utopia Planitia este sub formă de gheaţă. Asta reprezintă o veste proastă pentru cei care speră să descopere dovezi privind viaţa pe Marte, întrucât pe Pământ viaţa este legată indisolubil de prezenţa apei sub formă lichidă.
Există însă posibilitatea ca o parte din apă să fi fost în stare lichidă, într-o perioadă în care în care polii planetei Marte aveau o înclinaţie diferită. Planeta are o înclinaţie axială de 35 de grade în prezent, dar aceasta variază cu circa 50 de grade într-o perioadă de 120.000 de ani.
Depozitul de gheaţă s-a format probabil în timpul unei perioade de înclinaţie axială mare, când zăpada se acumula la latitudini medii şi nu la poli, aşa cum se întâmplă în prezent, a spus Stuurman. În aceste condiţii este posibil ca viitoarele studii asupra stratului de gheaţă din regiunea Utopia Planitia să facă lumină asupra modului în care clima marţiană a evoluat de-a lungul timpului.
"Depozitele de gheaţă din Utopia Planitia nu sunt numai o resursă bună de exploatat, ci şi cele mai accesibile înregistrări privind schimbarea climei pe Marte", a apreciat la rândul său coautorul Joe Levy, tot din cadrul Universităţii din Texas.
"Nu înţelegem pe deplin de ce gheaţa s-a acumulat în unele zone de pe Marte şi nu în altele. Prelevarea de probe şi folosirea acestei gheţi cu prilejul unei viitoare misiuni ar putea să-i ţină pe astronauţi în viaţă, ajutând în acelaşi timp la descoperirea secretelor erelor glaciare ale Marte", a adăugat Levy. Noul studiu a fost publicat în Geophysical Research Letters.AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
