"Marijuana" în creier şi tegument

Un studiu, efectuat de oamenii de ştiinţă unguri, arată că pielea umană produce substanţe asemănătoare celor conţinute de plantele de marijuana. Astfel, pielea intr&am

Un studiu, efectuat de oamenii de ştiinţă unguri, arată că pielea umană produce substanţe asemănătoare celor conţinute de plantele de marijuana. Astfel, pielea intră în categoria organelor care generează substanţele numite "endocanabinoide", cel mai productiv dintre acestea fiind creierul. Aceste substanţe oferă ţesutului un aspect foarte sănătos, scrie LiveScience. Descoperirea ar putea să explice fenomenele care apar atunci cînd corpul uman este supus tensiunii fizice sau psihice. Cercetătorii spun că această descoperire oferă potenţiale răspunsuri privind legăturile dintre creier şi piele, explicînd conexiunea dintre tensiunea psihică şi apariţia coşurilor.

Potrivit experţilor citaţi de LiveScience, secreţia "canabinoidelor" are acelaşi scop atît în cazul pielii umane cît şi în cazul plantei de marijuana, şi anume susţinerea glandelor sebacee în protejarea împotriva efectelor factorilor externi dăunători precum vîntul sau lumina puternică.

În încercarea de a explica legătura dintre cele două organe – pielea şi creierul – dermatologii, care au sugerat deja existenţa acestei conexiuni între stres şi acnee, susţin că tegumentul răspunde efectului factorilor externi şi cu ajutorul neuropeptidelor, molecule crezute a fi specifice creierului pînă acum. Andrzej Slominski, cercetător la Universitatea din Tennesee (SUA), deşi nu a participat la studiul efectuat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Debrecen (Ungaria), explică desfăşurarea procesului natural de autoapărarea al organismului spunînd că, în urma stresului psihologic, şi pielea trimite semnale către creier prin intermediul acestor neuropeptide. Serotonina, melatonina, cortizonul şi, mai nou, "endocanabinoidele" produse de piele constituie răspunsul acesteia la factori precum înţepături, umiditate sau razele solare, practic "dictînd" creierului cum să modifice comportamentul în funcţie de efectul acestor factori. Astfel pielea, deşi nu "recunoaşte" stresul în foarte multe reacţii, fiind un organ mult mai puţin complex, răspunde ca şi cum corpul ar fi supus unui stres fizic, secretînd lubrifianţi protectori prin intermediul glandelor sebacee sau oprind desfăşurarea unor funcţii precum stoparea creşterii părului.

Anterior, la descoperirea "endocanabinoidelor" produse de creier, oamenii de ştiinţă americani afirmau că această substanţă face parte din sistemul de funcţionare neural care este responsabil cu mişcarea normală a corpului uman. Studiul, realizat cu ajutorul şoarecilor de laborator, a demonstrat că această componentă asemănătoare cu cea a plantei de marijuana, aflată în porţiunea de creier denumită striatum, este implicată şi în reacţii precum tremuratul sau rigiditatea.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, cercetarea secretării "endocanabinoidelor" şi a efectului pe care îl au acestea asupra creierului urmează să fie publicată detaliat abia în luna octombrie a acestui an, cercetătorii urmînd să aprofundeze studiul pentru a obţine rezultate care să le concretizeze bănuielile în privinţa legăturilor dintre organe. Studiul este finanţat, în mare parte, de guvernele Ungariei şi Germaniei. Aceste descoperiri ar putea să ofere noi soluţii pentru tratamente ale bolilor tropicale de piele, astfel încît "endocanabinoidele" să fie utilizate în medicaţii pentru mîncărimi şi uscare a tegumentului.

La întrebarea dacă pielea conţine o cantitate suficientă de "marijuana" pentru a avea efectul unui joint, cercetătorii explică, teoretic, că da, dar totuşi şansele pentru cei interesaţi să aibă parte de senzaţia psihologică dorită sînt inexistente, "chiar dacă şi-ar înfuleca întregul braţ".

Corali în pericol

O treime dintre speciile de coral din înreaga lume este în pericol de dispariţie, scrie Telegraph. Potrivit cercetătorilor, de-a lungul acestui secol, "pădurile subtropicale ale oceanelor" ar putea să dispară cu desăvîrşire. Dispariţia coralilor ar putea să aibă efecte economice dezastruoase, în primul rînd asupra celor 500 de milioane de oameni care depind de cele 25% din speciile marine care trăiesc în acest mediu. Turismul este o altă ramură care ar putea avea de suferit în urma dispariţiei recifelor de corali.

Maşina pentru cusut adn-ul

Oamenii de ştiinţă din Japonia au fabricat de curînd o micro-maşină de cusut care ţese forma ADN-ului. O lucrare publicată recent arată că experţii niponi pot diagnostica dereglările genetice, aşa cum este sindromul Down, cu ajutorul indicatoarelor de gene care unesc numai lanţurile similare de ADN. Noua metodă a cercetătorilor constă utilizarea unor cîrlige microscopice, controlate cu raze laser pentru a prinde şi întări cu precizie fibrele de ADN. Lucrarea apărută în jurnalul Societăţii Regale de Chimie demonstrează modul unic de a manipula lanţurile delicate de ADN fără să le distrugă.

Mai presus de lege

Gîndăceii roşu cu negru, care au invadat grădinile Muzeului de Istorie Naturală din Londra şi multe parcuri din capitala britanică începînd din martie 2007, au scăpat neclasificaţi de oamenii de ştiinţă de lîngă ei, informează Associated Press preluată de msn.bc. Deşi se laudă că identifică specii de pe tot Globul – păsări, mamifere, insecte şi chiar şerpi – experţii muzeului devin misterioşi cînd vine vorba de identificarea acestor gîndăcei cu corpul alungit, ca o migdală, şi mici cît bobul de orez.

Pere campioane la putrezit

Perele putrezesc mai repede decît merele din cauza oxigenului care "se strînge" în centrul fructului. Cercetătorii belgieni au folosit una dintre cele mai puternice instalaţii cu raze X pentru a fotografia porii minusculi şi canalele care poartă aerul în mere şi în pere. Canalele sînt atît de mici încît "porţia" de oxigen din miezul fructului e foarte limitată, iar celulele rămîn repede "fără aer" cînd nivelul de oxigen scade sub limita siguranţei.

Spaghete? mai bine viermi...

În Marea Britanie s-a descoperit un melc carnivor care îşi omoară victima cu ajutorul dinţilor asemănători unor cuţite şi o ingurgitează ca pe spaghete, relatează Times Online. Melcul de culoare albă este o specie nouă, asemănătoare cu cele descoperite în Turcia şi Georgia. Molusca nu are ochi, trăieşte sub pămînt, iar cei de la muzeul national din Cardiff i-au dat deja numele selenochlamys ysbryda, inspirat de la fantoma galeză "ysbryd".

Schimbă vaccinul în funcţie de zonă

Pe măsură ce îmbătrînesc, şerpii îşi schimbă veninul, scrie LiveScience. Un studiu finanţat de Universitatea din Costa Rica şi Ministerul Educaţiei din Spania arată că vaccinurile împotriva muşcăturilor şerpilor veninoşi ar trebui schimbate ţinîndu-se cont şi de faptul că veninul se schimbă în funcţie de locaţia şi vîrsta nevertebratei. Oamenii de ştiinţă ştiu de zeci de ani că veninul aceleiaşi specii de şerpi poate diferi de la o zonă geografică la alta şi poate cauza simptome diferite ale victimelor.