Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Motivul disparitiei omului de Neandertal este, de departe, cel mai vechi subiect de dezbatere al arheologiei si al paleoantropologiei; cele mai noi dovezi sugereaza ca responsabilitatea pentru disparitia 'verilor' nostri ar apartine oamenilor moderni, adica noua.
Teoriile prevalente in ultimii ani oscilau in jurul a trei cauze posibile: schimbarea brusca a climei, concurenta Homo sapiens sapiens, sau o combinatie intre cei doi factori. Momentul-cheie, indiferent de explicatie, a fost plasat de specialisti acum aproximativ 40.000 de ani, in jurul datei la care s-a produs o eruptie vulcanica de proportii, la vest de ceea ce astazi este metropola italiana Napoli. Super-eruptia de atunci ar fi dus la instalarea subita a unei 'ierni vulcanice' care i-ar fi putut decima pe neandertalieni. Numai ca un nou studiu asupra particulelor microscopice eliberate in eruptie arata ca in timpul producerii acesteia neandertalienii erau deja aproape complet disparuti.
O echipa de peste 40 de cercetatori europeni, condusa de geograful britanic John Lowe, de laRoyal Holloway, Universitatea Londra, a determinat recent ca evenimentul cunoscut sub numele de Ignimbritul Campanian (IC - dupa provincia italiana Campania), a fost de doua-trei ori mai puternic decat se credea. Cenusa si compusii chimici care au patruns atunci in atmosfera au racit intreaga emisfera nordica timp de trei ani, cu pana la 2°C. Potrivit ScienceNow, oamenii moderni – stramosii nostri directi – au intrat in Europa via Africa si posibil Orientul Mijlociu cam in acelasi timp cu super-eruptia si cu disparitia omului de Neandertal.
Marja de eroare a estimarii este destul de mare, de ordinul miilor de ani, motiv pentru care determinarea exacta a timpulor este fundamentala. Daca neandertalienii disparusera inainte de eruptie, aceasta nu mai poate fi cauza – dar daca ei au inceput sa se stinga dupa producerea cataclismului, ipoteza cauzei climatice ar fi putut sa reziste. Stiind toate acestea, membrii echipei lui Lowe au folosit o noua metoda de depistare a cenusilor vulcanice, pe o raza mult mai mare decat era posibil anterior. Noua tehnica implica analiza depunerilor de criptotefre – mici particule de sticla vulcanica, invizibile cu ochiul liber.
Spre deosebire de straturile de cenusa vulcanica obisnuita, vizibila, care sunt gasite pe suprafete mult mai mici, criptotefrele pot ajunge la distante mari, fiind intalnite atat in situri arheologice, cat si in medii marine, mlastinoase ori lacustre. Analiza compozitiei chimice a acestor particule microscopice permite asocierea lor cu eruptii vulcanice specifice, cum este IC. Echipa lui Lowe a cules mostre de criptotefre IC din patru pesteri central-europene in care au fost gasite si unelte din piatra sau alte vestigii tipice neandertalienilor si oamenilor moderni. Alte mostre au mai fost colectate dintr-un sit arheologic din Libia, apartinand exclusiv omului modern, precum si din situri marine si mlastinoase din Grecia si Marea Egee.
Rezultatele amplului efort, publicate online saptamana aceasta in Analele Academiei Nationale de Stiinte, sunt 'incompatibile cu ipoteza evenimentului IC drept cauza a disparitiei omului de Neandertal'. Altfel spus, nu eruptia i-a ucis pe verii nostri. Criptotefrele IC sunt mai recente decat momentul tranzitiei intre uneltele neandertalienilor si cele ale Homo sapiens sapiens in absolut toate siturile central-europene investigate. Asa ceva poate sa insemne doar ca oamenii moderni i-au inlocuit pe cei de Neandertal inainte de evenimentele catastrofale de acum 40.000 de ani. Mai mult, analiza polenului fosil si a altor indicatori climatici gasiti in sedimentele prelevate din mlastini si din mare a relevat ca IC a fost contemporan cu o racire brusca a climei, numita 'evenimentul Heinrich' si adesea citata drept factor contributor la stingerea omului de Neandertal.
In concluzie, atat super-eruptia, cat si racirea climei s-au produs dupa ce neandertalienii disparusera din Europa Centrala. Concurenta omului modern ramane astfel explicatia cea mai probabila pentru extinctia celui de Neandertal. Autorii studiului subliniaza insa ca rezultatele lor sunt aplicabile direct doar pentru Europa Centrala si probabil si de Est, nu (inca) si in Europa de Vest. In aceasta parte a Batranului Continent, mai exact in Portugalia si in Spania, unii cercetatori sustin ca neandertalienii au supravietuit pana acum 35.000 de ani. Echipa lui Lowe nu a gasit criptotefre IC atat de departe in vest, motiv pentru care 'supravietuirea neandertalienilor post-IC si post-Heinrich nu poate fi exclusa'. 'Dar trebuie ca a fost in cel mai bun caz o supravietuire limitata, ei indreptandu-se catre disparitia fizica', a apreciat unul dintre coautori, Chris Stinger, de la Muzeul britanic de Istorie Naturala.
Sursa sciencefocus.ro.
