Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Până în anul 2012, aproximativ 7 miliarde de persoane au ajuns să populeze planeta, folosindu-i resursele, cu sau fără recunoştinţă, conştienţi sau nu de impactul lor asupra a tot ceea ce e în jur. De la îndemnul biblic ''Creşteti şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi'', s-a ajuns azi la îndemnuri privind responsabilitatea numarului de copii pe care îi facem şi la avertizari aproape isterice privind necesitatea scăderii vitezei cu care ne înmulţim. Pentru prima dată, Organizaţia Naţiunilor Unite îşi aruncă privirea până în anul 2100 pentru a prevesti viitorul umanitaţii. Deci, ce se va întâmpla cu noi până la sfârşitul acestui veac?
1. Numărul
7 miliarde în 2012 - 9 miliarde în 2050 - 10 miliarde în 2085. Acestea sunt cifrele estimative furnizate de ONU, care a folosit diferite modele de predicţie pentru a prevedea ''încărcătura'' umană pe care o va purta Terra în următoarele decenii.
Rata creşterii populaţiei a scăzut mult în ultimii 50 de ani, şi cu toate probabilităţile, va continua să scadă. Cu alte cuvinte, creşterea va fi mai lentă. Vor fi, evident, diferenţe mari între continente: Spre exmplu, Africa, va ajunge de la 1 miliard de locuitori cât are în prezent, la circa 3,6 miliarde pana în anul 2100.
Vezi statisticile în timp real pe worldometers 
Cele mai populate ţări în anul 2010 erau:
I. China - 1.341 milioane locuitori
II.India - 1.225 milioane locuitori
III. SUA - 310 milioane locuitori
Cum va arăta clasamentul în 2100, dupa estimarile oficiale:
I. India - populatie estimata: 1.551 milioane locuitori
II. China - populatie estimata: 941 milioane locuitori
III. Nigeria - populatie estimata: 730 milioane locuitori
2. Sărăcia
În momentul de faţă, 48 dintre statele lumii sunt incluse de ONU în randul celor mai sărace tări, cu nivelul de trai cel mai scăzut. Aceste ţări suferă de pe urma sărăciei extreme, a conflictelor armate, a corupţiei şi a instabilităţii politice şi sociale.
Totuşi, ONU are planuri îndrăznete: în opinia specialiştilor, jumătate din cele 48 de ţări ar putea depăşi acest statut până în 2020, daca vor beneficia de programe mai bune la nivel naţional şi de sprijin internaţional.
Cateva date privind evoluţia sărăciei şi mersul luptei împotriva ei sunt urmatoarele:
- numărul persoanelor care trăiesc sub limita sărăciei (cu mai puţin de 1,25 USD/zi) a scăzut, între anii 1990 şi 2005, de la 1,8 miliarde la 1,4 miliarde.
- Proporţia persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă în regiunile în curs de dezvoltare a scăzut şi ea, de la 46% la 27%. Însă, criza economică din 2008-2009 a împins iaraşi milioanele de oameni în mizerie, creşterea preţurilor la alimente s-a înrăutaţit sever pentru mulţi dintre cei aflaţi la marginea sărăciei.
Chiar daca aceste tendinţe pozitive se menţin, se etimează că, în 2015, circa 920 de milioane de persoane tot vor trăi sub limita sărăciei, iar în 2050, cererea de produse alimentare va fi cu 75% mai mare decât astăzi.
3. Foametea
O treime din hrana produsă în lume se pierde sau este aruncată la gunoi, în jur de un miliard de tone în fiecare an.
În ţările mai slab dezvoltate, recoltele sunt depozitate în conditii precare, hrana este atacată de dăunători iar produsele uşor perisabile sunt transportate fără refrigerare, aceasta ducând la alterarea acesteia. Însă, în ţările dezvoltate, problema e cu totul alta. De cele mai multe ori, este vorba despre hrana aruncată la gunoi.
Potrivit socyberty, pe lângă lupta pentru hrană, se va duce şi o bătălie tot mai acerba pentru apa, căci nevoile de apă cresc mereu, iar rezervele nu pot ţine pasul.
4. Obezitatea
La polul opus, ţările bogate se confruntă cu o adevărată epidemie de obezitate, unde malnutriţia îi loveşte şi pe cetăţenii acestor tări, deoarece mulţi dintre ei mânâncă mult, dar prost. Abuzul de junk food generează adesea carenţe nutriţionale de vitamine şi săruri minerale, care se adaugă ca factori de risc, cum ar fi colesterolul, tensiunea mărită şi bineînteles, grăsimea.
5. Boli în plină expansiune
Îngrijorător şi sumbru, una dintre afecţiunile care cunosc o răspândire tot mai larga este demenţa (fie boala Alzheimer, fie alte forme de demenţă), în conjuncţie cu creşterea speranţei de viaţă: aceste boli sunt mult mai frecvente în rândul vârstnicilor.
O alta afecţiune care se extinde cu repeziciune în lume este depresia, căreia i se acordă mereu noi forme. Iar stilul de viaţă modern este el însuşi asociat cu apariţia unor afecţiuni specifice, veritabile boli ale vremurilor noi.
6. Cauzele morţii
Dacă multă vreme bolile contagioase au fost o cauză majoră a morţii în lume, în viitor, bolile netransmisibile şi accidentele vor deveni principalele cauze de deces, declară Organizaţia Mondială a Sănătaţii. Aceeaşi instituţie avertizează că rata accidentelor auto va creşte, iar decesele produse de ţigări le vor depăşi ca număr chiar pe cele produse de HIV/SIDA. Până şi în Africa, fumatul, hipertensiunea şi nivelul mare de colesterol în sânge au ajuns să se numere printre primii 10 factori de risc pentru sănătate.
După o atât de sumbra viziune a unei omeniri alcătuite dintr-o mulţime de oameni subnutriţi şi care mor de tineri şi la fel de multi alti obezi, dar malnutriţi, şi deprimaţi ori demenţi, mai putem avea vreun motiv de optimism?
