Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cei mai multi ar spune ca un baiat de 18 ani care nu stie cati jucatori sunt intr-o echipa de fotbal… are o problema. Ionut Budisteanu, ce-i drept, e mai special. Nu stie regulile jocului de fotbal, nu are prieteni si nu i-a trecut prin cap ca ar putea avea o iubita, chiar daca are 18 ani. El are alte prioritati. E interesat numai de informatica si de modul in care poate inzestra cu inteligenta masinile. Masinile ganditoare.
Nu este hacker – zice ca-i prea usor. Nu a spart serverele NASA – are treburi mai importante, unele chiar in beneficiul NASA. Elev in clasa a XI-a, Ionut Budisteanu este deja membru al celei mai mari asociatii internationale de informatica - Association for Computing Machinery si bursier, de cativa ani, al Fundatiei Dan Voiculescu. A castigat peste 130 de distinctii nationale si internationale la competitiile din domeniul IT-ului. Sau poate si mai multe, pentru ca oricum nu le mai stie numarul. Participa de la 11 ani la toate competitiile din domeniul IT-ului, fie ele nationale sau internationale, olimpiade sau concurs. Asa a ajuns, in clasa a IX-a, sa intre in competitie cu tineri de la cele mai mari universitati in domeniul IT-ului din lume: M.I.T., Carnegie Mellon, Stanford sau Berkley. I-a si invins – in paranteza fie spus.
Ionut a fost intotdeauna pasionat de calculator. De la 3 ani parintii nu-l puteau desprinde din fata computerului. Atunci au observat ca, spre deosebire de ceilalti copii de varsta lui, el nu se uita la televizor si nici nu iesea la joaca. Statea ore in sir la calculator, incercand sa descopere singur solutii pentru... probleme de informatica. Dupa sperietura initiala, parintii i-au ramas alaturi. Din doua salarii de bugetar.
Dupa ce a studiat singur, la 10 ani, materia de liceu, si apoi pe cea de facultate, Ionut a inceput sa devoreze online biblioteci din intreaga lume, carti, lucrari complicate, reviste de specialitate cu ultimele cercetari si zeci de teze de doctorat din domeniul Inteligentei Artificiale.
A fost multi ani olimpic la informatica, insa si-a dat seama ca cel mai mult il atrage programarea cu ajutorul careia ar putea crea softuri capabile sa revolutioneze tehnologia. Au urmat zile si ore de studiu, cu incapatanare nerezonabila, pentru a intelege si a putea da viata masinilor. Asa a ajuns cercetator in software si algoritmi.
Foloseste programe avansate precum PROLOG si LISP, iar cu ajutorul acestora a creat deja peste 18 softuri utilitare din ce in ce mai ambitioase, fiecare cu o alta intrebuintare.
Prima sa aplicatie practica a fost gata cand inca nu terminase clasa a V-a: un program-calculator care ii ajuta colegii sa calculeze in timp record diferite functii si matrici. La drept vorbind, multe dintre primele sale softuri erau special concepute pentru a-i scuti pe prietenii lui de "toceala'.
De la acest "calculator minune' pana la softurile recunoscute de cercetatori occidentali a mai fost doar un pas. A urmat, in clasa a VII-a, schema complexa de anti-piratare a unui software implementata in proiectul YahooPass – virusii si "caii troieni' creati pentru baza de date americana MegaSecurity.
Insa proiectul sau de suflet ramane softul capabil sa faca predictii la bursa, meteo, sa recunoasca amprentele si vocea umana. "Reteaua neuronala a invatat valorile zilelor precedente si reuseste, cu o mica eroare, sa prognozeze ce va intampla in ziua urmatoare la bursa. De pilda, pentru recunoasterea oamenilor, reteaua neuronala artificiala a softului a fost invatata cu anumite fete', explica, firesc, Ionut.
Creatia a fost premiata cu locul I la cel mai important concurs international de IT din Statele Unite, "Intel ISEF'. Dincolo de premiul obtinut acolo, cea mai mare satisfactie a venit din recunoasterea si admiratia cu care a fost intampinat de legendele vii ale IT-ului, programatori si creatori ai unor cunoscute limbaje de programare printre care si Bjarne Stroustrup's – creatorul C++, directori de la IBM, Google, Microsoft, cei care reprezinta industia de IT si cercetare in programare. Toti au fost prezenti la Festivitatea de acordare a premiilor Turing organizata anual in San Francisco, "un eveniment echivalent Premiilor Nobel, dar in domeniul calculatoarelor', dupa cum afirma chiar tanarul informatician. Iar printre cei 12 premiati din acel an, alaturi de cercetatori, doctori, profesori, doctoranzi si studenti ai unor prestigioase universitati din lume s-a aflat si un elev de numai 16 ani: Ionut Budisteanu din Ramnicu-Valcea, Romania.
Au urmat programele care pot fi folosite pentru accesul la distanta al unui calculator, programe utile in supravegherea unui copil sau care au capacitatea de a recunoaste scrisul de mana, chipurile sau vocile umane. Poate si din dorinta de a-si proteja propriul computer, de care este mai nedespartit, a conceput un soft care poate fi folosit pentru localizarea calculatoarelor furate.
Cu ajutorul unui alt soft conceput de Ionut, bancile ar putea fi mai in siguranta deoarece programul recunoaste si transmite instantaneu avertizari persoanelor abilitate atunci cand in institutie intra o persoana care poarta cagula. Inventia a fost apreciata la o conferinta in Elvetia si i-a adus lui Ionut Budisteanu si o propunere de job, de la Compania Google.
Ultima inventie a lui Ionut e pe cat e de inedita, pe atat e de revolutionara pentru lumea medicinei si a tehnologiei: un dispozitiv care utilizeaza limba (nu ochii) ca "traducator' pentru vedere si care ii poate ajuta pe nevazatori sa perceapa forme, culori si lumini, cu ajutorul unui webcam conectat la un laptop. Cu aceasta descoperire, Ionut si-a propus sa depaseasca nivelul cercetarilor incepute, dar nefinalizate de US Army. Cu ajutorul camerelor cu vedere in infrarosu, americanii incercau sa gasesca o solutie pentru ca soldatii sa vada ce se intampla in spatele lor. Tanarul informatician roman a plecat de la aceste studii, insa a urmarit ca inventia sa sa aiba o destinatie medicala. La prima vedere o inventie inedita, greu de inteles, cu atat de mai mult de explicat. Insa pentru Ionut, lucrurile sunt foarte clare: "Dispozitivul preia cu ajutorul unei camere web imagini, le proceseaza in timp real si, cu ajutorul inteligentei artificiale, le transmite pe o matrice senzor plasata pe limba', explica el, cu modestie.
Inventia este destinata persoanelor nevazatoare, care indeplinesc conditia sa fi vazut la un moment dat in viata, astfel incat sa aiba in memorie forma obiectelor si reprezentarea mediului inconjurator. "In cercetarea mea, am plecat de la teoria potrivit careia noi nu vedem cu ochii, ci cu creierul. Astfel, pe matricea-senzor de pe limba se genereaza un curent electric proportional cu imaginea, iar in timp creierul persoanei nevazatoare va reusi sa decodifice informatia plasata pe limba, asta pentru ca zona gustului si zona vazului au portiuni pe care se suprapun in neuro-cortex.'
Baiatul este constient de avantajele inventiei sale: "Dincolo de costurile extrem de mici pe care le implica, programul ofera persoanelor cu deficiente de vedere posibilitatea de a se orienta, in timp real, in spatiu. Mai mult, in plus fata de codul Braille, oamenii au acces la un continut mai mare de informatii in timp real, intr-un timp extrem de scurt necesar intelegerii imaginilor electrice.'
Ca un cercetator adevarat, Ionut a si experimentat propria inventie. Astfel, cu aceasta interfata, persoane cu deficiente de vedere au reusit sa localizeze obiecte si informatii. Cu matricea senzor, dupa doar cateva ore necesare pentru acomodare, acestea au reusit sa recunoasca litere si chiar mai mult: sa citeasca texte si sa se deplaseze cu ajutorul dispozitivului montat pe limba.
In mod evident, Ionut nu intentioneaza sa se opreasca aici. In continuare, el isi propune sa gaseasca metode software pentru ca doar continutul relevant din imaginea preluata de la webcam sa ajunga pe senzorul plasat pe limba. "Momentan dispozitivul trebuie conectat la un computer, insa, in viitor, el va putea, sa functioneze la fel de bine si fara acesta. Efectiv, cu ajutorul acestei inventii, persoanele cu probleme de vedere au sansa sa ajunga sa inteleaga, cu ajutorul limbii, realitatea in care traiesc', marturiseste, cu satisfactie, Ionut.
Specialistii spun, fara rezerva, ca descoperirea lui este extrem de valoroasa. Iar ca dovada, Ionut a fost deja premiat pentru aceasta inventie la un concurs international de stiinte exacte din Taiwan, concurs la care au fost reprezentate peste 30 de tari. A primit direct, chiar de la organizatori, invitatia de a participa la aceasta competitie, ca urmare a medaliei castigate anul trecut de la prestigioasa Universitate Yale din Statele Unite.
In viitor, un encefalograf revolutionar i-ar putea ajuta pe cei cu diferite forme de handicap sa foloseasca un computer doar cu puterea mintii. Iar efectele devastatoare ale calamitatilor naturale ar putea fi evitate cu ajutorul programului care recunoaste si transmite atentionari despre uragane, tsunami sau incendii de paduri.
Pana atunci, insa, Ionut Budisteanu sta sub semnul ironic al varstei din buletin: trebuie sa termine liceul, sa dea BAC-ul, sa aleaga o facultate croita pe masura mintii sale. Si, poate, sa afle cati jucatori are o echipa de fotbal. Sau de ce merita ca, macar intre zece inventii geniale, sa te plimbi prin parc cu o fata de mana…
