x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA

0
Autor: Ion Alexandru 05 Feb 2020 - 09:02
Legea de desființare a SIIJ, în dezbatere publică. Kovesi, Onea și „Portocală” vor fi „anchetați” de foștii lor subalterni de la DNA Razvan Chirita Kovesi Codruta
Vezi galeria foto


Planul guvernului liberal de a desființa Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a fost pus, la propriu, pe hârtie, fiind adus în dezbatere publică un proiect de lege inițiat, în acest sens, de Ministerul Justiției. Ceea ce înseamnă că, dacă moțiunea de cenzură a PSD nu va trece, iar Guvernul Orban va rămâne în funcție, acest proiect de lege va fi genera o nouă asumare a răspunderii Guvernului în fața Parlamentului pe această temă. În ciuda faptului că ar fi pentru a doua oară când liberalii își încalcă înțelegerile semnate cu UDMR, dar, de această dată, și cu ALDE, prin care au precizat, la învestirea Cabinetului Orban, că nu se vor atinge, prin măsuri guvernamentale, de SIIJ. Proiectul de lege urmărește, pe de o parte, să anuleze toată legislația care a înființat SIIJ, să trimită la Parchetele de unde provin toți procurorii care lucrează în cadrul acestei Secții, iar dosarele instrumentate până în prezent să fie reanalizate de procurorul general. Incredibil este faptul că, în aceeași inițiativă, se prevede că toate cauzele de pe rolul SIIJ vor fi instrumentate după natura faptei, caz în care Laura Codruța Kovesi, spre exemplu, ar urma să fie investigată de... DNA. Pe de altă parte, proiectul mai vizează și faptul că punerea sub inculpare a unui judecător sau procuror trebuie să fie avizată de... procurorul general.

 

Conform proiectului, care a ajuns, ieri, și la Consiliul Superior al Magistraturii, se propune desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și abrogarea secțiunii care privește organizarea, funcționarea și competența acestei secții din Legea nr. 304/2004. În acest sens, Cătălin Predoiu propune ca toate cauzele aflate pe rolul SIIJ, precum și dosarele soluționate, aflate în arhiva Secției să se transmită, în termen de cinci zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, „Parchetelor competente potrivit legii”. De această operațiune urmează să se ocupe, de asemenea, procurorul general.

Practic, prin această reglementare, Guvernul intenționează să aducă dosarele în care sunt cercetați, pentru infracțiuni de abuz în serviciu sau de corupție, inclusiv procurorii-„vedetă” ai regimului Băsescu, să fie investigați, în viitor, de DNA. În această situație se va regăsi fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, întregul lot de la unitățile teritoriale de „elită” de la Ploiești sau Oradea, precum și câțiva membri ai CSM care, în trecut, au fost investigați de DNA, în sensul că pe dosarele lor fie s-a așternut praful, fie s-a încercat închiderea cauzelor, deși existau motive ca cercetarea să continue. În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege de desființare a SIIJ se menționează: „Întrucât prin abrogarea Secțiunii 2 indice 1 din Legea nr. 304/2004 - care instituie competența exclusivă a SIIJ de a efectua urmărirea penală în cauzele privind infracțiuni comise de către judecători și procurori – și în absența unei intervenții legislative exprese, infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 comise de către judecători sau procurori ar urma să fie soluționate de alte Parchete decât DNA (respectiv de către Parchetele Curților de Apel sau, după caz, de către PÎCCJ), pentru a reveni la reglementarea anterioară a competenței DNA este necesară o intervenție legislativă”.

 

Două legi într-una

Lucru care se regăsește, iată, în cuprinsul articolului 3 din proiectul de lege de desființare a SIIJ, care prevede că „de la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupție și infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dacă, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracţiunii de corupţie, sunt săvârșite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ceilalți judecători şi procurori, inclusiv de judecătorii şi procurorii militari şi de cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.

Restaurarea sistemului în care un procuror care reprezintă, în fața instanței, Parchetul poate ancheta inclusiv judecătorul care prezidează ședința este o altă chestiune vizată de acest proiect de lege. Asta, deoarece, noua reglementare supusă dezbaterii publice vrea să instituie ca regulă că „de la data desființării Secției, la judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în cauzele preluate (...) participă procurori din cadrul Parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune astfel”. Evident, toată operațiunea se face, ca și în exemplele arătate deja, sub atenta supraveghere a procurorului general. „Căile de atac declarate de Secție pot fi retrase numai de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”, se mai arată în document.

 

Un singur șef suprem

Iar lucrurile nu se opresc aici. Știm deja că procedura de selecție a candidaților agreați de Ministerul Justiției pentru preluarea șefiei marilor Parchete a fost încheiată, iar pentru funcția de procuror general al României a fost nominalizată Gabriela Scutea, fostă mână dreaptă a Laurei Codruța Kovesi și semnatară a protocolului secret, ilegal și neconstituțional încheiat, în anul 2009, între Parchetul General și Serviciul Român de Informații. În aceste condiții, numirea, prin decret prezidențial, a lui Scutea la vârful Ministerului Public este doar o chestiune de timp, motiv pentru care o altă prevedere din proiectul de lege privind desființarea SIIJ este, la rândul ei, spectaculoasă.

Astfel, conform proiectului pus în dezbatere publică, soluțiile dispuse de procurorii Secției, care anterior intrării în vigoare a legii nu au făcut obiectul controlului ierarhic, sunt supuse, după această dată, controlului exercitat de procurorul general al PÎCCJ, regula fiind incidentă atât în cazul controlului exercitat din oficiu, cât și în cazul controlului exercitat la sesizare sau plângere. Proiectul prevede că actele efectuate și măsurile luate de procurorii Secției în cauzele aflate în curs de soluționare, care anterior intrării în vigoare a legii nu au făcut obiectul controlului ierarhic, sunt supuse după această dată controlului exercitat de procurorul general al PÎCCJ.

De asemenea, actele și măsurile ce vor fi efectuate după desființarea Secției vor fi supuse controlului ierarhic potrivit regulilor stabilite în Codul de procedură penală. Începând cu data desființării Secției, reprezentarea Ministerului Public în cauzele preluate de la Secție va fi asigurată de procurori din cadrul Parchetelor de pe lângă instanțele pe rolul cărora se află acestea, dacă prin lege nu se dispune altfel. Mai mult, pentru „respectarea principiului subordonării ierarhice”, căile de atac exercitate de Secție vor putea fi retrase numai de procurorul general al PÎCCJ.

 

 

Vor să scape de anchetatorii care compun Secția

Posturile aflate în schema de funcții și de personal a Secției la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se arată în proiectul de lege aflat în dezbatere publică, ele fiind redistribuite în cadrul celorlalte secții ori în cadrul altor Parchete, în funcție de necesități. „Procurorii din cadrul Secției, inclusiv procurorul-șef adjunct, revin la Parchetele de unde provin. De la data revenirii la Parchetul de unde provin, procurorii îşi redobândesc gradul profesional de execuție şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție”, se menționează în document. Mai mult, personalului detașat pe celelalte categorii de posturi din cadrul Secției îi încetează detașarea începând cu data desființării acesteia.

Reamintim că, pentru compunerea SIIJ, Parlamentul a inițiat o procedură care exclude efectiv orice intervenție a factorului politic. Spre deosebire de celelalte funcții din PÎCCJ, DNA sau DIICOT, fie că este vorba despre ocuparea funcțiilor de conducere, fie că este vorba despre ocuparea posturilor de execuție, toți procurorii sunt supuși unei proceduri de examinare, în fața unei comisii speciale, rezultatele concursurilor fiind avizate de plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, SIIJ prezintă, conform legii aflate încă în vigoare, un raporta anual de activitate tot în fața plenului CSM.

 

Procurorul general, transformat în „dumnezeul magistraților”

Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, urmărește, pe lângă desființarea SIIJ, și unor prerogative procurorului general al României care îl transformă într-un minizeu. Concret, proiectul de lege vizează ca „punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror să se facă cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. În expunerea de motive, măsura este justificată de „necesitatea asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare”. Conferirea acestor puteri procurorului general înseamnă pentru ministerul condus de Predoiu „instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanție, în cazul în care aceștia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanții și necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraților, în situația existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune”.

Proiectul de lege modifică și alte prevederi legale care fac referire la trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor. Astfel, trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv în cazul magistraților care sunt membri aleși ai Consiliului, iar Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra cererilor de încuviințare a trimiterii în judecată în termen de 15 zile de la primirea sesizării și de îndată după primirea sesizării, în cazul cererilor de încuviințare a percheziției, reținerii, arestării preventive sau arestului la domiciliu. Un singur lucru pozitiv este menționat în această modificare și anume că, „dacă magistratul la care se referă cererea este unul dintre membrii aleși ai CSM, acesta nu are drept de vot la soluționarea respectivei cereri”.

 

Trei pagini scrise la computer reîntorc justiția din România în timpul regimului Băsescu – Kovesi – Coldea. Închiderea SIIJ, pregătită de Guvern, înainte de a se aștepta, măcar formal, punctul de vedere al CJUE

 

Dosarele de mare corupție în care sunt cercetați procurorii-vedetă care au condus sistemul urmează să ajungă la DNA. Pentru orice punere sub acuzare, trebuie aviz de la procurorul general. Chiar și în cazul inculpării judecătorilor

 


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței

Magdalena Popa Buluc în dialog cu Dr. Diana Turconi-Bubenek, ministru plenipotențiar pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta, despre: Virtutea speranței
Galerie Foto Este jurnalistă și scriitoare. E și diplomat de carieră, cu gradul de ministru plenipotențiar. În prezent lucrează la Ambasada României pe lângă Sfântul Scaun și Ordinul de Malta. Pentru activitatea depusă,...

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri

SOS din agricultură: Seceta a afectat deja jumătate din terenuri
Galerie Foto Ministrul Agriculturii a lansat un apel către fermieri, să cultive fiecare bucată de pământ, iar piețele agroalimentare se vor redeschide, pentru a sprijini producția din România. Problema agriculturii este...

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului

Circulară cu dedicație către DSP-uri, pentru saci menajeri, de la o firmă patronată de asociatul fostului consilier al fostului ministru al Mediului
Galerie Foto Zilele trecute, mai multe publicații au dezvăluit un document emis, la sfârșitul lunii martie, de către secretarul general adjunct din Ministerul Sănătății, Codrin Doru Lungu, care a emis o circulară către...

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban

Procurorul “10 august” a pus gând rău și Guvernului Orban
Suspecta achiziție de măști FPP2 și FPP3, atribuită de Oficiul Național al Achizițiilor Centralizate (ONAC), constituie obiectul unei lucrări penale deschise de celebrul deja Bogdan Pîrlog, de la Parchetul...

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu

Un Parchet-mamut stă să se nască în România. “Cioclii” SIIJ vor un nou DNA, dar care să investigheze infracțiunile de mediu
În timp ce, prin acțiuni legislative, mediatice sau chiar pe rețelele de socializare, în timpul ultimelor campanii electorale, politicienii de la USR și PNL militează activ în vederea desființării Secției...

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...
Serviciul de email marketing furnizat de