Avocații vin în sprijinul ucrainenilor care fug din fața războiului

 În sprijinul lor au venit și specialiștii în Drept, pentru a-i ghida din punct de vedere juridic, astfel încât să le fie cât mai ușor să înțeleagă ce pot face după ce au fugit din Ucraina

Zeci de mii de ucraineni fug din zonele afectate de conflictul militar. Chiar dacă foarte mulți au părăsit imediat România, având deja un traseu bine stabilit, dar și mijloace de deplasare asigurate, sunt și mulți care au dorit să rămână pe teritoriul României, mai ales dintre ucrainenii care au intrat prin vama Isaccea. Pentru acești oameni este nevoie de sprijin, iar aici au colaborat exemplar toți românii, pentru a-și ajuta semenii. „La punctul de frontieră Isaccea lucrurile merg foarte bine, există o disponibilitate și o solidaritate extraordinară a nației române. Toți sunt preluați, cazați, li se oferă mâncare absolut gratuit. Sunt și mulți care au vrut să plece mai departe, dar cei care au ajuns la noi au condițiile cele mai bune, din partea cetățenilor, a hotelurilor sau pensiunilor, atât din Tulcea, cât și din Constanța sau Galați. Și în zona internatelor de la licee sunt cazați unii dintre refugiați. Eu n-am văzut în viața mea un asemenea sprijin extraordinar din partea populației. De asemenea, structurile MAI sunt implicate totalmente în preluare selectare, trimiterea refugiaților către locurile de cazare. Prin Prefectură și IGSU se face totul. Toată situația a fost gestionată de Prefectură, care a gestionat spațiile de cazare cu masă, prin selecția și centralizarea tuturor celor care ajung în România prin acest punct de frontieră, dar și a celor care vor să cazeze refugiații”, a explicat, pentru Jurnalul, Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.

Ghidul pentru cetățenii ucraineni

Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a lansat o campanie de sprijin pentru refugiați, și un Ghid bilingv româno-ucrainean și o linie tel-verde dedicată exclusiv cetățenilor ucraineni (0374025000), precum și o listă a avocaților care pot oferi asistență juridică gratuită. Pagina web UNBR Avocați pentru Refugiați se poate accesa la adresa https://www.unbr.ro/category/avocati-pentru-refugiati/, conținând și Ghidul integral privind regimul juridic al refugiaților ucraineni în România. „Condiții de trecere a frontierei către România; Statutul de refugiat/protecție subsidiară și cererea de azil; Drepturile și obligațiile persoanelor care solicită azil; Regimul solicitanților de azil minori; Alte persoane care beneficiază de protecție” și alte explicații importante din punct de vedere juridic se regăsesc în acest ghid bilingv.

Răspunsuri la întrebări frecvente

Avocații din Baroul Iași au lansat un ghid pentru cei care intră acum în România, fugind de conflictul din Ucraina. Întrebările și răspunsurile sunt în limbile ucraineană, engleză și română. Cea mai frecventă problemă a refugiaților este în legătură cu lipsa pașaportului sau pașaportul expirat. „Se cere un act de identitate, oricare – CI, ID, certificat de naștere, pașaport expirat”. De asemenea, pot intra în România și copiii care sunt însoțiți de un singur părinte. În cazul copiilor care intră însoțiți de bunici sau alte rude, „e preferabil să se poată face dovada rudeniei, în caz contrar, copiii vor fi considerați singuri”, arată avocații. Copiii singuri pot intra în România, „dar vor fi plasați în centrele de refugiați și dați în grija unei autorități tutelare”, spun specialiștii, care mai anunță că aceste informații necesită completări, deoarece încă nu sunt norme în acest sens. Și copiii fără pașaport pot intra în România, „dar e necesar un act de identitate și vor fi luați în evidență de către centrele de refugiați”, arată avocații. Ulterior, în funcție de situația în care sunt minorii – însoțiți de părinți, de bunici, de rude, sau singuri – vor fi preluați în centre de refugiați sau vor putea pleca mai departe. 

Copiii neînsoțiți sunt preluați de stat

În cazul celor care vor să plece din România și ei sau copiii lor nu au pașaport, acest lucru este posibil doar cale terestră, cu mașină, autocar sau tren, pentru că în avion nu se primesc pasageri fără pașaport, cel puțin deocamdată. Este posibil să se relaxeze condițiile de deplasare pentru refugiați, având în vedere situația de criză din această perioadă. În același scop s-au luat decizii de a se asigura gratuitatea călătoriilor cu trenul pentru refugiați, în mai multe țări, printre care și în România, începând de ieri. Pot pleca din România și copiii însoțiți de un singur părinte. „Formalitățile privind procura celui de-al doilea părinte se cer doar pentru cetățenii români”, explică avocații. Oamenii mai întreabă și cât timp pot rămâne pe teritoriul UE, fără a solicita azil. Acest lucru este posibil pe o perioadă de până la trei ani. Bărbații care nu ar fi avut voie să treacă granița, dar au intrat în Româniat trebuie să solicite azil, care se acordă și în aceste situații. Cei care sunt în această situație și vor să plece în vestul Europei vor fi mai întâi plasați în centrele de refugiați, unde vor da o declarație, pentru a explica statutul de refugiat de război și faptul că nu doresc să rămână în România. Aceștia au, apoi, obligația să părăsească teritoriul țării în 15 zile. 

Pot trece și cetățenii altor state

Cei care au intrat cu mașinile personale în România trebuie să știe că dacă au carte verde care acoperă zona UE se pot deplasa fără probleme. Cei care nu au, pot tranzita România în 24 de ore, fără a avea nevoie de carte verde. Cei care rămân pe teritoriul României mai mult de 24 de ore, fără a avea cartea verde a mașinii pot să încheie o asigurare speciale de carte verde pentru teritoriul României (costă circa 150 de euro pe lună). De asemenea, refugiații pot intra în România fără Green Pass (certificat verde), dar numai pe cale terestră, nu și cu avionul, cel puțin deocamdată. Pot cere azil și cetățenii care vin din Rusia sau Belarus în această perioadă. „Statutul de refugiat nu e condiționat de naționalitatea ucraineană. Dar cel mai probabil vor fi necesare acte suplimentare pentru a dovedi statutul de refugiat de război. Unii cetățeni din Belarus au acte care dovedesc faptul că sunt exilați de statul Belarus”, explică specialiștii.

Refugiații au dreptul să lucreze în România timp de nouă luni fără permis de muncă. Timp de șase luni (183 de zile) se poate lucra remote (în telemuncă sau ca freelancer), fără obligații fiscale către statul român. După această perioadă e necesară înscrierea ca rezident fiscal al României.

Pe lângă ajutorul juridic și cazare, în toată țara se strâng bani, alimente, haine, pături și alte lucruri necesare pentru cei care au nevoie de ajutor. La primării, la ONG-uri, chiar și la farmacii, în unele localități, se fac donații care apoi sunt trimise către refugiați.