In dimineaţa zilei de 27 martie 1971, Maria Tudor, din Bucureşti, Strada Ştefan Furtună nr. 83, Sectorul 7, colocatară cu Ion Bobinaţiu, a sesizat că acesta a decedat in locuinţa sa. La faţa locului s-a deplasat o echipă formată din ofiţeri de la Serviciul Intervenţii la evenimente, procurorul de serviciu, medicul legist, ofiţeri din Serviciul Judiciar şi de la Sectorul 7 miliţie.

Din cercetări au rezultat următoarele:
Imobilul din Strada Ştefan Furtună nr. 83 este compus din două apartamente. Apartamentul nr. 1, alcătuit dintr-o cameră, era locuit de Ion Bobinaţiu, iar apartamentul nr. 2, avand două camere, era ocupat de Maria Tudor şi fiul său Ion Tudoran.

Accesul in apartamentul nr. 1 se face printr-un hol lung de 4 metri şi lat de 2 metri.
in dormitor, in partea dreaptă de la intrare, pe perete este fixat un umeraş pe care se află un pardesiu şi o cravată. Intre uşă şi sobă, pe podea, in dezordine, se găseau o carpetă, o pătură, două perne, o cămaşă bărbătească in carouri de culoare inchisă şi un pulover alb. Langă sobă, rezemat de perete se afla un covor impachetat. In interiorul sobei de teracotă s-au găsit trei pachete cu scrisori şi alte inscrisuri.

Pe pat se afla cadavrul lui Ion Bobinaţiu, in varstă de 71 de ani, acoperit parţial cu o plapumă, in decubit lateral stang, cu membrele inferioare şi superioare flectate spre abdomen. Pantalonii de la pijama erau traşi in jos pană la nivelul gambelor. Pe piciorul stang se afla un fir electric, o parte a acestuia trecand prin spaţiul interdigital dintre degetul mic şi inelar. La extremitatea firului descris se găseşte un ştecher, iar restul firului se termină in suportul unei veioze situate la marginea patului, la o distanţă de 12 cm de piciorul stang. Braţul drept, lipit de corp şi uşor ridicat in sus, avea antebraţul flectat, mana aflandu-se in dreptul nasului. Pe pielea păroasă a capului, in regiunea occipitală, prezenta o plagă contuză, semilunară, discret sangerand. Restul părului era uşor colorat de sangele prelins din această plagă. La narina stangă şi la comisura stangă a gurii se aflau cateva picături de sange.

Pe corp apăruseră lividităţi cadaverice, situate in special pe torace şi abdomen, explicate prin poziţia de declivitate a corpului. Alte semne de violenţă nu s-au constatat. O moarte suspectă pană aici.

Cercetarea continuă

Cadavrul era imbrăcat cu pantaloni de pijama, cămaşă de culoare verde cu alb. Pe partea exterioară, cămaşa era pătată de sange. Pe pat se aflau o saltea şi un cearceaf alb şi o pernă imbibate cu sange. Bluza de la pijama s-a găsit langă capul victimei stransă şi imbibată cu sange.in şifonier se găseau obiecte de imbrăcăminte agăţate in ordine pe umeraşe, iar in partea de jos diferite cutii.
Langă peretele din faţa intrării se aflau o etajeră şi o ladă pe care se găseau un plic cu diferite fotografii, un bloc-notes, un umeraş, o bască bleumarin şi reviste vechi.

In faţa lăzii, pe un suport de lemn, era montat un calendar de perete indicand data de 26 martie 1971, pe care erau scrise ora 10 şi un cuvant indescifrabil. Pe scaunul de langă ladă se aflau aşezate, in dezordine, un maiou alb şi o pereche de pantaloni de trening bleumarin. Pe o masă acoperită cu muşama roşie s-au găsit două sticle de vermut "Zarea" (una de un litru şi una de jumătate de litru, ambele goale), două pahare a 250 ml goale şi alte două pahare cu puţin lichid, o scrumieră (confecţionată din cutie de conserve) in care erau cinci resturi de ţigări, din care trei de Kent şi două de Carpaţi cu filtru, o cutie de chibrituri aşezată pe cant şi două linguriţe, una intr-un pahar, iar cealaltă aşezată pe marginea unei farfurioare.

Pe peretele dinspre curte se aflau vasele de bucătărie şi un cuier pentru imbrăcăminte.
Pe peretele din stanga intrării era montată o etajeră cu diferite sticle şi prosoape, deasupra chiuvetei, iar sub chiuvetă un pachet cu cărţi.

De la domiciliul victimei au fost ridicate inscrisuri şi fotografii ce au fost prelucrate criminalistic şi verificate in procesul cercetărilor. S-au ridicat paharele şi sticlele care erau purtătoare de urme digitale.

Declaraţia martorei

Din relaţiile date de Maria Tudor, locatara aceluiaşi imobil, rezultă că in jurul orei 8, mergand să-l trezească din somn pe Ion Bobinaţiu, ca de obicei, a găsit uşile descuitate şi pătrunzand in dormitor, l-a găsit decedat, in urma cărui fapt a anunţat organele de miliţie.

Martora a mai arătat că in ziua precedentă l-a văzut pe decedat in cursul după-amiezii cu un tanăr blond, cu care s-a fotografiat in curtea imobilului. L-a mai văzut apoi in jurul orei 22:00 conducand o persoană de sex bărbătesc spre ieşirea din curte.

La faţa locului nu s-au găsit un aparat de radio "Mamaia", un aparat de fotografiat şi o scurtă din piele, despre care Maria Tudor afirma că se aflau in locuinţă.

Din raportul de expertiză medico-legală se concluzionează că este vorba de: "o moarte violentă datorată unei asfixii mecanice prin sufocare (comprimare şi astupare), foarte probabil cu mana, a căilor respiratorii superioare".

La autopsie s-a mai constatat "o plagă contuză in regiunea occipitală, care s-a produs prin lovire cu sau de un corp dur şi infiltrare sanguine intinse,in regiunea toracică anterioară şi laterală, ce s-au putut produce prin lovire cu un corp dur şi imprimarea toracelui cu un corp dur".

Cine era victima?

S-au efectuat verificări complexe şi operative in jurul victimei, pentru a se stabili relaţiile sale, natura lor, inclusiv imprejurările in care a survenit decesul.

Din investigaţii a rezultat că Ion Bobinaţiu era cunoscut invertit sexual, fiind vizitat de anumiţi tineri, majoritatea sportivi.
in locuinţa sa au fost găsite un număr de peste 250 fotografii, reprezentand bărbaţi tineri, imbrăcaţi sumar, unii in timpul efectuării antrenamentelor de culturism.
in aceeaşi incăpere au mai fost găsite şi aproximativ 260 de adrese ale unor bărbaţi domiciliaţi in Bucureşti şi provincie. Ion Bobinaţiu avea o singură rudă, respectiv un nepot, domiciliat in SUA, care periodic ii trimitea pachete ce conţineau obiecte deimbrăcăminte, ce erau valorificate de invertit sau le folosea pentru acostarea şi atragerea tinerilor la domicliul său.

Pe baza datelor obţinute din aceste verificări şi cercetări, s-au emis următoarele ipoteze de lucru:
Ion Bobinaţiu a fost asasinat de un partener adus in locuinţa sa, ca urmare a unei repulsii sau in scop de jaf.
El ar fi putut fi victima unei morţi accidentale prin cădere, ca urmare a faptului că s-aimpiedicat de firul de la veioză.
Ion Bobinaţiu a suferit un atac de cord, urmat de edem pulmonar acut şi din cauza unei intervenţii medicale de urgenţă a sucombat in condiţiile mai sus arătate.

In lumea homosexualilor

Pentru verificarea primei ipoteze s-a procedat la identificarea şi cercetarea persoanelor din anturajul victimei.
in acest sens, a fost identificat numitul Benedict Zupcov, fotograf particular, avand atelierul in Calea Plevnei nr. 126, care a executat majoritatea fotografiilor găsite in locuinţa lui Ion Bobinaţiu. Fiind cercetat şi lucrat informativ, a rezultat că nu are legătură cu cazul in speţă.
in acelaşi timp au fost identificate şi cercetate 166 de elemente cunoscute de victimă, rezultatul fiind negativ.

De asemenea, a fost identificat Ion Topliceanu, domiciliat in Buzău, despre care existau date că ar fi fost in compania victimei cu cateva ore inainte de a deceda. Pană la urmă a fost scos din cercul de bănuiţi, stabilindu-se că se afla in localitatea de domiciliu. In perimetrul Gării de Nord şi Piaţa Ilie Pintilie, unde se plimba Ion Bobinaţiu pentru a racola tineri in vederea satisfacerii instinctelor de perversiune sexuală "papacioc", acţiunile efectuate au condus la identificarea numiţilor Ion Martinescu, responsabilul bufetului pieţei, şi Ion Baciu, ospătar la Restaurantul Vulcan, care l-au văzut pe pervertit racoland tineri necunoscuţi.

Cu aceşti doi martori s-a procedat la recunoaşterea persoanelor din albumele cu fotografii găsite in locuinţa victimei, insă rezultatul a fost negativ.

A fost identificat şi un tanăr cu numele de Emil Filip, despre care existau date că-l vizita pe Ion Bobinaţiu destul de des. Deşi căsătorit, cei doi au continuat să intreţină relaţii de inversiune sexuală. Cu ocazia verificărilor s-a stabilit că Emil Filip in seara premergătoare decesului s-a aflat in locuinţa victimei.

Pentru a stabili activitatea acestuia s-auintreprins activităţi şi verificări amănunţite, filaj, investigaţii tehnico-operative, dar rezultatul a rămas negativ.
Un alt suspect lucrat a fost Dinu Carcaleţeanu, un invertit sexual din anturajul victimei, care a fost exclus din cercul de bănuiţi, intrucat in seara şi noaptea critică fusese la Constanţa, in prezenţa altui homosexual.

Din investigaţii şi verificări a rezultat că Ion Bobinaţiu era foarte des vizitat de Avram Popa, cunoscut invertit sexual, care fusese trimis in judecată (intr-o altă relaţie) conform Deretului nr. 153/1970 şi condamnat contravenţional la 5 luni de inchisoare de Judecătoria Timişoara. A fost transferat in arestul Miliţiei Capitalei, unde, in timpul cercetărilor, a recunoscut crima, dar verificările efectuate au stabilit cu certitudine că acesta nu a părăsit Timişoara in ziua critică.

Pe parcursul cercetărilor s-a făcut o descindere in comuna Campei de Pomezău la părinţii numitului Avram Popa, de unde s-a ridicat un clişeu fotografic şi trei tablouri reprezentandu-i pe Avram Popaimpreună cu Anton Crovinschi şi Ion Bobinaţiu. S-a trecut la cercetarea homosexualului Anton Crovinschi din Timişoara, de profesie medic, unul din amicii defunctului, cu careintreţinea relaţii de inversiune sexuală, acesta fiind cunoscut şi foarte bun amic şi partener al lui Avram Popa, dar s-a stabilit că nu a părăsit domiciliul in perioada critică, neputandu-se deplasa fără insoţitor. In continuare, cu sprijinul Inspectoratului General al Miliţiei, au mai fost identificaţi şi cercetaţi Ion Neagu, din comuna Hăbut-Prahova, pavator in Bucureşti, şi Ion Barlădeanu, din Huşi, constatandu-se pană la urmă că nu aveau legături cu omorul, deşi fuseseră parteneri de orgii homosexuale cu victima.

Verificarea ipotezelor 2 şi 3

Verificările efectuate in cadrul ipotezelor 2 şi 3 au dat naştere la unele interpretări care puteau exclude varianta asasinatului.
Astfel, din lectura actului medico-legal se desprindea starea de "stază şi edem pulmonar", iar la nivelul septului o zonă de mărimea unei monede de 15 bani, culoare roşie-vineţie, ceea ce denotă că este o zonă incomplet vascularizată, cu ţesut axonic, tipic infarctului miocardic.

Edemul pulmonar acut fiind o formă a unei hipertensiuni la nivelul vascularizaţiei pulmonare, urmată de mari modificări in schimbul gazos ce are loc la nivelul alveolei pulmonare, intre aerul inspirat şi sange, constituia cauza morţii prin asfixie.

La nivelul căilor respiratorii nu s-a constatat existenţa unor urme de comprimare, iar leziunile descrise in actul medico-legal nu sunt in raport de cauzalitate directă cu moartea victimei, nefiind vitale, putand apărea in starea agonică consecutivă accidentului vascular cardiac (infarct) in care bolnavul trece printr-o agitaţie psihomotorie deosebit de pronunţată.

Plaga din regiunea occipitală nu este o plagă tăiată, ci ruptă, putandu-se produce in cădere prin agăţare de cuiele prinse in peretele dulapului, in zona cărora s-a constatat existenţa unor pete de sange.

Pijamaua mototolită sub formă de tampon, cu pete de sange, poate apărea ca o manevră a victimei prin care a incercat să-şi oprească hemoragia abundentă provocată de leziunea existentă in regiunea occipitală.

Drept urmare, s-a apelat la constituirea unei comisii de experţi medico-legali pentru a formula concluzii definitive cu privire la cauzele morţii lui Ion Bobinaţiu, pe baza datelor medicale existente. Comisiaintrunită nu a optat asupra eventualei morţi accidentale sau a unui atac de cord, astfel că judiciariştii au rămas in plasa primului raport medico-legal şi a ipotezei nr. 1, cea a asasinatului.

Amprenta demascatoare

Pe un pahar de pe masa din locuinţă cu care se consumase vermut a fost ridicată o urmă digitală foarte clară ce nu aparţinea victimei, ci, probabil, ucigaşului. De aceea, unul dintre criteriile de verificare şi excludere a suspecţilor consta in compararea amprentelor acestora cu urma de la locul faptei.

Astfel, s-au făcut mii de comparări dactiloscopice cu amprentele suspecţilor din cercul de bănuiţi şi cu toate amprentele din cartoteca centrală a Inspectoratului General al Miliţiei, precum şi a Miliţiei Capitalei. Rezultatul fiind negativ, s-a ajuns la concluzia certă că asasinul nu poseda antecedente penale, nu fusese niciodată cercetat şi nici depistat cu ocazia multiplelor razii făcute de miliţienii din toată ţara.

Ion Bobinaţiu, deşi avea 71 de ani, era un homosexual invederat, şi la această varstă continuand să ademenească tineri aflaţi in zona Pieţei Matache şi a Gării de Nord. Părerea căpitanului doctor Nicolae Gavrilă de la Serviciul Judiciar al Miliţiei Capitalei, care instrumenta acest caz, era că ucigaşul făcea parte numai din categoria acestor tineri racolaţi de victimă.

Această supoziţie a ofiţerului avea să se confirme după trei ani de la comiterea crimei, cand Miliţia Gării de Nord a depistat un hoţ de bagaje in persoana unui anume Toader Găluşcă, 24 de ani, din comuna Mărgineşti, judeţul Bacău. Acesta nu poseda antecedente penale şi işi făcea veacul prin Bucureşti. Asupra lui s-a găsit o agendă plină cu nume de persoane şi adrese din Bucureşti şi din diferite localităţi din ţară. Locotenentul Ion Ranete, care l-a luat in primire, a descoperit in agenda hoţului şi numele lui Ion Bobinaţiu, Strada Ştefan Furtună nr. 83.

Fără să mai facă un pas, tanărul ofiţer l-a sunat pe căpitanul Gavrilă, hoţul fiind preluat imediat de Serviciul Judiciar al Miliţiei Capitalei.
Ai fost vreodată amprentat?, l-a intrebat căpitanul.
Nu...

Prima măsură a judiciaristului a fost să-l amprenteze pe hoţ, ducandu-se apoi cu fişa dactiloscopică la Serviciul Criminalistic. Aici, căpitanul Matache a comparat amprentele pe loc cu urma din evidenţă, stabilind cu satisfacţie că autorul crimei asupra homosexualului Ion Bobinaţiu fusese descoperit. Amprenta de pe paharul din locuinţa victimei fusese lăsată de degetul mijlociu de la mana dreaptă a lui Toader Găluşcă.

Mărturisirea ucigaşului

Pus in faţa acestei probe ştiinţifice de necontestat, Toader Găluşcă şi-a mărturisit fapta imediat. In urmă cu trei ani, el fusese incorporat la o unitate militară din Caracal. La 22 martie 1971, el primise o invoire de 7 zile pentru a-şi vizita părinţii in comuna natală din judeţul Bacău. De la Caracal a ajuns la Bucureşti, unde trebuia să schimbe trenul. Pană la plecarea personalului spre Bacău mai erau multe ore. Astfel, ca să-şi omoare timpul, a intrat in restaurantul Gării de Nord, unde a consumat bere. La masa lui s-a aşezat un bătranel simpatic cu care a intrat imediat in vorbă. Sincer, soldatul s-a confesat bătranului că provine dintr-o familie săracă şi mai are şase fraţi, că după satisfacerea stagiului militar ar dori să-şi caute o gazdă şi un loc de muncă in Bucureşti şi cate şi mai cate. Bătranul i-a dat adresa şi i-a promis că-l va ajuta, invitandu-l să-i facă o vizită cand se va intoarce din permisie, in drumul spre Caracal, pentru a bea un şpriţ impreună şi să rămană peste noapte dacă e nevoie.

Militarul a revenit de la Bacău in seara zilei de 26 martie 1971, trenul ajungand in Bucureşti la ora 22:15. intrucat un personal spre Caracal era tocmai spre dimineaţă, tanărul, credul, s-a hotărat să-i facă o vizită noii sale cunoştinţe Ion Bobinaţiu. A ajuns la locuinţa acestuia la ora 22:45, bătranelul primindu-l cu braţele deschise. L-a tratat cu trei ţigări Kent (soldatul fuma Carpaţi cu filtru) şi au băut un litru şi jumătate de vermut "Zarea". Pe la ora două noaptea, gazda, care se ameţise, i-a propus să se culce pană dimineaţă, tanărul fiind de acord. Bobinaţiu s-a dezbrăcat primul, rămanand in cămaşă şi pantalonii de pijama. Tanărul a rămas numai in chiloţi şi maiou. Cand, insă, s-a băgat in pat, bătranul, cu neruşinare, i-a băgat mana la penis şi a inceput să i-l frece, ducandu-se cu gura intr-acolo pentru a face sex oral.

Soldatul, care nu era de acord cu asemenea practici, s-a speriat şi i-a tras bătranului un pumn zdravăn in cap, apoi l-a sufocat cu mana.

Revenindu-şi cat de cat din şoc şi imbrăcandu-se, Toader Găluşcă s-a gandit atunci să regizeze crima ca fiind comisă tot de un homosexual ca şi victima, şi i-a tras pantalonii de pijama in vine. Apoi, dacă tot omorase un om, s-a gandit să adune ceva lucruri de prin casă, punand �ntr-o sacoşă un aparat de radio şi unul de fotografiat.

La plecare, i-a mai luat victimei o scurtă din piele, uitand de banii de pe masă sau să mai caute alte lucruri prin şifonier. In timpul luptei cu moşul, firul veiozei a ieşit din priză...