Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Inainte de slujba de inmormantare, defunctul episcop al Argesului, Gherasim Timus, a fost imbracat in odajdii de catre episcopul Nifon al Dunarii de Jos si asezat pe jiltul arhieresc de la Manastirea Antim.
Nascut in 1849, la Iasi, Episcopul Timus al Argesului avea sa se stinga din viata in ajunul Craciunului anului 1911. E si motivul pentru care ziarele din 25 decembrie de-acum exact o suta de ani ii dedica spatii largi. Reporterii 'Diminetii' cautau, in umbra faptului grav, solemn, caldura sufleteasca a celui ce se stinsese dintre vii. Asa se face ca, in curtea Manastirii Antim, unde urma sa se oficieze slujba de inmormantare, ei il abordeaza – intr-un stil care aminteste de cel folosit astazi de reporterii trimisi sa scrie despre ingropaciunea vreunei celebritati – pe fratele defunctului, medicul veterinar Vasile Timus.
Acesta le vorbeste despre imprejurarile in care a murit episcopul Argesului: 'Raposatul intru Domnul era bolnav de mai multa vreme, de vreodoi ani, de un emfizem pulmonar. (…) Emfizemul pulmonar s-a complicat atunci cu o boala de inima. D. dr. Buicliu, care l-a cautat, i-a prescris o cura si, dupa vreo doua luni, P.S. S-a facut mai bine. (…) Dar defunctul nu voise sa tina seama de sfaturile medicale. In toamna aceasta, nu mai departe decat acum o luna, a facut cateva vizite canonice prin eparhia sa. Acum doi ani, de Boboteaza, a slujit la catedrala din Pitesti si dupa terminarea serviciului divin, s-a dus pe jos, la raul Arges, pentru sfintirea apelor. La iesirea din biserica – era un ger napraznic – i-am spus: «Prea Sfinte, ajunge, nu te mai du. Ti-ai facut datoria, acum lasa sa mearga preotii mai tineri la sfintirea apelor». Dansul mi-a raspuns: «Nu se poate. Trebuie sa ne facem datoria pana la capat. Ce vor spune enoriasii mei de mine?»'. Duminica,
18 decembrie 1911, inaltul prelat implinise 25 de ani de cand fusese inaltat la rangul de arhiereu. In ciuda avertizarilor medicului, episcopul a vrut sa oficieze personal slujba in catedrala din Pitesti. Era un jubileu rar, intre prelatii bisericii. 'Trebuie sa oficiez in persoana. Nu se poate sa nu slujesc eu', ar fi spus. Dar aerul rece si curentul din biserica i-au fost fatale. Nu trecuse saptamana si inaltul arhiereu ajunge, pe catafalc, la Manastirea Antim. 'Epsicopul Timus exprimase dorinta ca sa fie inmormantat la schitul Turnu, pe care l-a zidit din banii sai.' Si acolo avea sa fie dus, dupa slujba tinuta la Manastirea Antim de Nifon, episcopul Dunarii de Jos, chiar in ziua de Craciun, in fata inaltelor fete bisericesti, dar si a politicienilor vremii, si-a reprezentantilor Casei Regale. (Simona Lazar)
Citește pe Antena3.ro
